Activitatea vulcanului islandez Eyjafjallajokull este in crestere, au anuntat, sambata, cercetatorii care il supravegheaza.
Coloana de cenusa degajata de vulcan s-a ridicat, sambata, la o altitudine de 8,5 kilometri, fata de 6 kilometri cat era vineri, Proiectarea de cenusa provocata de racirea rapida a lavei va continua atat timp cat exista gheata pe varful vulcanului, care este acoperit de un ghetar.
Cercetatorii vor sa survoleze in curand vulcanul pentru a determina cantitatile de gheata care s-au topit si pentru a stabili cat timp va mai erupe.
Norul de cenusa aruncata s-a raspandit pe intregul continent european si a paralizat deja traficul aerian in multe tari.
Norii de cenusa vulcanica care contin particule fine abrazive de roca sunt periculoase pentru aeronave.
Transportul aerian ar putea ramane perturbat cateva saptamani sau chiar luni.
Ultima data cand a erupt vulcanul islandez, in 1821, eruptia a durat, cu unele pauze, doi ani.
Ca si o consecinta a acestui fenomen este scaderea temperaturii medie pe glob cu 0,5 grade, spun specialiştii. Asta, din cauză că, odată ajunse în stratosferă, particulele din nor pot duce la scăderea radiaţiei solare directe.
Vulcanii erup diferit, in functie de compozitia magmei ce se afla la suprafata, cantitatea de gaz din magma si tipul de ventru vulcanic din care erupe. In general, cu cat lava este mai vascoasa, cu atat eruptia va fi mai exploziva. Eruptiile explozive pot expulza o mare cantitate de material in aer. Eruptiile nonexplozive produc rauri de lava si expulzeaza foarte putin material in aer.
Formatiunile vulcanice sunt formate prin acumularea de magma . Magma poate erupe prin unul sau mai multe ventre vulcanice, care pot fi o singura deschizatura, mai multe deschizaturi, sau o crapatura lunga, numita vent de fisura. Se formeaza in adancul pamantului, in general, in mantaua superioara. Pentru a se forma magma, este nevoie de temperatura si de presiune foarte ridicate. Mantaua solida trebuie topita la conditii intalnite de obicei la adancimi de 80 pana la 100 km sub suprafata pamanului.O data ce mici picaturi de magma se formeaza, ele incep sa se ridice deoarece magma are o densitate mai mica decat rocile ce o inconjoara. Aceste picaturi se aduna, formand adevarate rauri de magmaDupa fiecare eruptie, este adaugat un nou strat vulcanului, acesta crescand in marime.
Un vulcan activeste format din : lava, fragmente de roca si gaze. Tipul si cantitatea de material care erupe dintr-un vulcan activ depinde de compozitia magmei din interiorul vulcanului.
Lava reprezinta magma care se rupe si erupe dintr-un vulcan. Daca magma este lichda, aunci va curge de-a lungul vulcanului, catre bazele sale.
Fragmente de roca sunt expulzate in aer. Ele includ si cenusa, fragmente cu diametru mai mic de 2 mm. Cenusa cea mai fina este numita cenusa vulcanica si este formata din particule ce au un diametru mai mic de 0,06mm.
Gazele, in prima etapa, sunt eliberate de vulcani sub forma unui jet. Eliberarea instantanee de gaz vulcanic aflat sub presiune este forta ce duce la eruptii. Gazele provin din magma propriu-zisa, sau din contactul dintre magma incinsa si apa. Majoritatea gazelor vulcanice cuprind vapori de apa, dioxid de carbon si dioxid de sulf.
Eruptiile produc direct si indirect pericole asupra oamenilor si a poprietatilor, atat in aer cat si pe pamant. Asemenea pericole sunt: raurile de lava, cenusa. Unele rauri de lava mai contin si cenusa incinsa, fragmente de roca, chiar si gaze. Acestea sunt mortale din cauza temperaturilor inalte(peste 850 grade) si a vitezei ridicate, de peste 250 km/h. De asemenea, acumularile masive de cenusa vulcanica, mai ales daca sunt udate de ploaie, duc la ruinarea recoltelor de cereale.
Pericolele indirecte sunt de obicei efecte nonvulcanice, care acompaniaza euptiile. Acestea sunt: cutremurele, tsunami, ploile cauzate de cenusa, bolile si infometarea ce apar dupa eruptiile vulcanice. Tsunami sunt uriase valuri seismice, de-a lungul oceanelor, generate de miscarea instantanee a rocilor ce alcatuiesc platforma marina. Aceasta miscare instantanee este cauzata de cutremure uriase, sau de prabusirea unei insule vulcanice, in timpul eruptiei unui vulcan. De asemenea, depozitele de materiale vulcanice pot duce la defertilizarea pamanturilor, la moartea animalelor si , in ultimul rand, la foamete.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu