CREZUL MEU

"EXISTĂ UN LUCRU MAI RĂU DECÂT OAMENII RĂI !
ESTE IGNORANŢA OAMENILOR BUNI !"

CĂI CĂTRE LUMINĂ

BINE AŢI VENIT ÎN LUMEA MEA !
Fotografia mea
Sunt o fiinţă ce a trecut prin "furcile caudine" ale existenţei, care a pierdut uşor ...şi a câştigat greu lupta cu viaţa. Când am pierdut, am dobândit Credinţă, iar când am câştigat, m-am bucurat de Nădejde; ajungând, azi, să înţeleg de ce este atât de greu urcuşul spre Omul "încoronat" cu demnitate creştină.

duminică, 31 ianuarie 2010

DESPRE FERICIRE


-->

Se spune ca :” Daca vrei sa fii fericit o zi -imbata-te !Daca vrei sa fii fericit o luna- casatoreste-te ! Daca vrei sa fii fericit o viata…citeste !”
Citeste urmatoarele randuri si vei afla ca Fericirea se afla acolo unde nici nu banuiesti;
Fiind o comoara ravnita de toti ,probabil, se afla in locurile cele mai vitrege ,departe de ochii lumii ,de gandurile necuviincioase ,de mainile hraparete,in hatisuri de nepatruns. Insa, fiind o comoara ,blestemul ei te poate ajunge oriunde te-ai ascunde;De ea te poti bucura,numai daca o meriti…
Dar ,se poate sa fie sa fie chiar langa tine,in fata ochilor tai,insa sa nu o recunosti fiindca te-ai indepartat mental de Calea Fericirii,o data ce ai parasit fagasul simplitatii si al normalitatii .
Fara sa mai simti suflul divin al Naturii, ai plecat spre taramuri mai blande, parca desprinse din mecanismul viu al vietii, refuzand participarea la lupta, omitand sa crezi ca viata e o lupta continua pentru ziua de maine,cu scopul iesirii de sub cochilia putregaiului, a timpului pierdut, spre a imbratisa ,cu dragoste nestirbita,Trupul nestricat al vesniciei-Mantuirea.
Cu totii ne intalnim cu Fericirea ,dar , neavand puterea de a discerne intre Bine si rau, ochii ne sunt incetosati ;iar chipul ei banal ,fiind asemenea unui cameleon, adaptandu-se continuu habitatului in care vietuieste ,ni se pare insignifiant ca sa-i acordam niscaiva atentie ,daca nu-si trambiteaza in gura mare numele.
In goana dupa Fericire ,uneori, uitam sa fim fericiti .De fapt ,alergam dupa o himera al carui chip,finalmente, il descoperim ca este din aceasi plamada cu nefericirea .
Fiind o idee ce are in fiecare din celulele sale un univers de stari sufletesti de multumire deplina ,acopera sub voalul sau goliciunea desertaciunii.
Daca Fericirea este o stare de saturatie,o valoare maxima ce trebuie atinsa, pofta il va impinge dincolo de aceasta si cu siguranta va aluneca pe curba descendenta spre nefericire.
Cautand Fericirea, jucam la marea loterie a sortii unde ”mai trge o data” ne tine incordati in hora vesnica a sperantei, din care nu ne desprindem niciodata indeajuns de fericiti.
Pentru a se consola ,oamenii,inca din antichitate,au crezut ca au gasit-o:Socrate si Thales in stiinta, hedonistii in placere oferita trupului ,stoicii si budistii in renuntarea la ea ;iar modernistii le-au amestecat intr-atat ,incat nu mai stiu ce vor .
Pentru a proba intalnirea cu fericirea ,Sofocle cerea cetatenilor Tebei sa nu se considere fericiti ,pana nu au trecut prin durere.
Buddha isi sfatuia semenii sa-si suprime durerea prin resemnare , pentru a avea ocazia intalnirii cu Fercirea .
Filozoful Schopenhauer ,in goana dupa Fericire ,isi motive gestul nebunesc, prin cele doua nevoi fundamentale ,specifice viului , de a anula durerea si a cauta placerea.
Epicur indemna ca daca vrei sa faci pe cineva fericit, nu-i spori averea, ci i-ai din dorinte.
Vrand-nevrand,cu totii ne-am dat seama ca sunt clipe cand viata e abjecta ;Pe unul nu-l doboara cu o lovitura de maciuca ,iar la altul ,care aluneca pe un sambure de pruna ,ii sfarma teasta.
De aceea trebuie sa fim puternici, ca un copac urias . Chiar daca ti s-ar jupui scoarta,ti-ar creste alta, chiar daca ti s-ar taia ramurile,ti-ar creste altele,insa, daca te-ar smulge din pamant ,cu radacini cu tot, totul ar fi fatal .Nici cele mai vanjoase radacini nu ajuta daca n-au de ce se tine.
Nu trebuie sa abdicam de la speranta .Ea e ultima care moare.Cu ea ,intalnirea cu Fericirea este posibila.
Trebuie sa fim sinceri si sa suportam pe langa nenorocirile altora si nenorocirile noastre.
Trebuie sa credem ca speranta nu ne paraseste niciodata !Ce inaltator este sa speri !Si ce dureros este sa ti se spulbere o speranta!Cate miliarde de sperante n-au fost inaltate spre ceruri, cand trupurile s-au cufundat in pamant!?
Oamenii,din nefericire,se ingrijesc numai de a trai ,nu si de a trai frumos; fapt pentru care drumul spre Fericire este asemenea unui “castel de nisip”,frumos,insa supus legilor distrugerii, disparitiei.
Asa cum cu bani poti cumpara mancare nu si pofta ,perne nu si somn,prieteni nu si credinta ;insa,traind frumos , fara sa o cumperi ,poti dobandi FERICIREA !!!

FARA CUVINTE ...





















sâmbătă, 30 ianuarie 2010

CALEA SPRE LUMINA

De sub tutela timpului , omul iese doar cand trece pragul vesniciei.
De sub vremi ,omul poate iesi doar cand e pregatit sa cucereasca "piscuri "la care ades -visase.
Societatea ,prin tabieturile instituite,ne tine sub vremi.
Curajul de a dori altceva ne plaseaza pe un culoar favorabil de unde putem observa lumea intr-un alt mod.Aici se nazaresc vise care sunt sortite fie implinirii,fie umplerii biblioraftului cu utopii.
Cel ajuns pe un culoar favorabil,trebuie sa profite din plin de pozitia privilegiata pe care a dobandit-o,fiindca situatia aceasta nu e o intamplare,la fel cum si iesirea de sub vremi nu e conditionata doar de crezul de a fi altfel.Trebuie indeplinite conditii fundamentale pentru ca acest crez sa nu inmulteasca teancul utopiilor.

Trebuie ca intelepciunea sa-ti dicteze pasii de urmat,iar acest demers presupune asteptare:toate avand un timp al lor-vorba Ecleziastului.
Iesirea de sub vremi e rezultatul unui vis ,vis sustinut de fapte si vegheat de constiinta.Aceasta izbanda poate fi obtinuta numai cand legile firii nu sunt alterate de viziuni maladive .
Credinta ,dublata de fapte ,este cea care garanteaza aceasta victorie .
Lupta cu vremurile nu e facila,mai ales ca principalul tau dusman sunt propriile tale limite ce te tin in chingile neputintei.Numai Credinta ne poate scoate la liman,ca sa ne putem bucura de Soarele dreptatii si de Lumina adevarului.Numai Ea ne poate scoate din ratacire ,aratandu-ne Calea de urmat.
Sunt putini cei care ies de sub vremi,insa cei care reusesc sa-si implineasca acest vis,sunt in slujba semenilor lor,iar aceasta izbanda este in folosul lor si al umanitatii.
Nu poti iesi de sub vremi ,cu vise de doi bani.
Nu poti spera sa schimbi lumea ,pana nu te schimbi pe tine insuti.
Nu poti trai cu adevarat,daca nu ai lasat urmasilor, inainte de a trece pragul vesniciei ,macar un vis de implinit.
Luptati sa iesiti de sub vremi !
Chiar daca nu veti castiga acest razboi,sunt convins ca totusi veti castiga ceva:Lupta cu voi insiva !

CALEA SPRE CER

IUBIRE

CREDINTA

RUGA LUI IISUS

COPACUL IUBIRII

MAMA NATURA

"MANA" NATURII

COPAC "UMAN"

SPLENDOARE

O LUME...

CERUL