CREZUL MEU

"EXISTĂ UN LUCRU MAI RĂU DECÂT OAMENII RĂI !
ESTE IGNORANŢA OAMENILOR BUNI !"

CĂI CĂTRE LUMINĂ

BINE AŢI VENIT ÎN LUMEA MEA !
Fotografia mea
Sunt o fiinţă ce a trecut prin "furcile caudine" ale existenţei, care a pierdut uşor ...şi a câştigat greu lupta cu viaţa. Când am pierdut, am dobândit Credinţă, iar când am câştigat, m-am bucurat de Nădejde; ajungând, azi, să înţeleg de ce este atât de greu urcuşul spre Omul "încoronat" cu demnitate creştină.

miercuri, 16 mai 2018

La moartea unui Lord...

de pr. Constantin Necula
Un Om. Dincolo de vocea care seducea un Om. Mereu atent la tine, cel de la televizor ori din stadion. Niciodată jignind. Nici la victorie și nici la înfrângere nu părea să fie altceva decât mesagerul bucuriei sportive. Te durea, îl durea și pe el. Dar menținea o voce-zâmbet pe care, iertată-mi fie aluzia, nu o mai aflu pe nicăieri. Poate dacă Radu Paraschivescu ar comenta live ori oamenii care ne vorbesc la per tu pe la canalele de sport ar încerca să tacă, să te lase să auzi rumoarea stadionului, să simți cum iarba e lovită de foșnetul balonului. Balon magic numai în vocile care-i simt mișcarea împărătească. Cristian Țopescu avea simțul acesta. Îl va fi învățat din tremurul cailor antrenați de tatăl său, magnificul Felix Țopescu. Din efortul Nadiei de a da cel mai lung zeceeee din istoria rostirii umane, care și azi, cu năduf, ne pune nodul în gât cât mărul. Plâns dinaintea ecranului, cu vocea lui Țopescu încercai să învii, să o iei de la capăt.  Oare câți puști ne-am apucat de fotbal pentru că speram într-o zi să comenteze sprintul ori plonjonul nostru? Câți nu suntem steliști  de la vocea lui? De câte ori nu vom fi gândit să-l punem antrenor Echipei Naționale simțind că e mai adevărat decât paiațele vândute ochilor noștri pe post de antrenori? I-am auzit comentariile, i-am urmărit zâmbetul stângaci când ne-am strâns mâinile pe stradă, în Sibiu, ori pe coridoarele TVR. Auzind că era bătrân, m-am temut că mi-a îmbătrânit copilăria. Dar nu, el, Cruyff al comentatorilor sportivi- și nu numai, mereu cu fruntea ridicată să pună, prin pasa lungă a vocii lui, pe cineva în valoare, dinamizând acțiunea. Nu, nu era spectacular, dar, după Rasunda și cuvintele sale despre dreptul la libertate al fotbaliștilor noștri, ne-a lipsit cumplit. M-am gândit la el în seara aceea de la Sevilla, când am ieșit pe stradă ca la o revoluție a demnității naționale de care, vai, intubații în finanțări și aroganții copii ai gazonului de astăzi nu mai fac amintire prin jocul lor. L-am văzut, urmărind pur și simplu, fotbal la margine de teren. În stalurile de lemn din stadionul Steagului Roșu, undeva, pe când Dobrin te făcea să plângi de emoția aurului din aerul fotbalului. L-am auzit vorbind despre lucruri pe care noi le vedeam prin el. Capitale, oameni, culturi intrau în casele noastre prin vocea și personalitatea lui. Cred că Sir Cristian Țopescu e lecția identității unei profesii, opusul țoapelor şi ţopilor care, vulgari în timbru și cultura comunicării, ne umplu cu zgomot clipele de relaxare de la un meci bun. Din respect pentru frumusețea prin care ne-a trecut prin suflete, asemeni unui Peter Pan, la Finala de la București a Hermanstadtului nostru merită să învățăm să cântăm You never walk alone... 
Sir Cristian Țopescu pleacă spre Cer. Ca un Înger care se întoarce Acasă. Echipa Națională ce s-a adunat de ceva vreme acolo avea nevoie de un Comentator. Fie-i Dumnezeu primitor. Mulțumim minunatule dascăl, mulțumim că ne-ai crescut frumos. Pe noi, golanii dintre blocurile comuniste, luminați de raza unei nădejdi auzindu-te...
Sursa:http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/la-moartea-unui-lord-135103.html

sâmbătă, 7 aprilie 2018

Sărbători Fericite!

Sfintele sărbători pascale să vă aducă lumină în suflete, speranţe spre un viitor mai bun, linişte, pace, binecuvântare şi să vă ocrotească de relele lumeşti! Lumina Sfântă pe care o veţi primi în această noapte să vă lumineze calea vieţii şi să vă deschidă orizonturi spre lucruri frumoase! Dumnezeu să vă ocrotească de rele, să vă dea putere să treceţi prin viaţă şi sănătate să le puteţi face pe toate!

Sărbători cu pace și iubire!

Lumina Învierii să vă binecuvânteze cu sănătate și fericire!
În fiecare anotimp al vieții, smerenia, bunătatea, ascultarea și curajul, virtuțile Domnului, să vă ajute să vă împliniți sufletește, spre a găsi calea spre Mântuire!

vineri, 30 martie 2018

Bună dimineața! O zi senină!

"În fiecare dimineaţă când te trezeşti, aminteşte-ţi că Domnul a ales să te lase în viaţă! Puteai să nu mai fii, dar exişti. Aceasta înseamnă că Dumnezeu te iubeşte şi că mai ai ceva de făcut pe acest pământ... Caută să descoperi voia Lui cu viaţa ta şi împlineşte-o!

Nu uita să te rogi în fiecare dimineață, pentru că nici Dumnezeu nu uită să te trezească! Dă primul zâmbet cerului și ziua îți va fi inundată în lumină!''

”Adevărata fericire constă în a te zări frumos în oglinda propriei tale conștiințe.”-Nunez de Arenas
"Când te trezești dimineața, gândește-te ce privilegiu prețios ai să fii în viață, să respiri, să gândești, să te bucuri, să iubești!"-Marcus Aurelius
"Toţi avem un basm în noi pe care nu ni-l putem citi singuri. Avem nevoie de cineva care, cu mirare şi încântare, să ni-l citească şi să ni-l povestească."-Pablo Neruda 

sâmbătă, 24 martie 2018

Dacă nu cer prea mult


de Marin Sorescu
- Ce-ai lua cu tine,
Dacă s-ar pune problema
Să faci zilnic naveta între rai și iad, 
Ca să ții niște cursuri?
- O carte, o sticlă cu vin și-o femeie, Doamne,
Dacă nu-ți cer prea mult.
- Ceri prea mult, îți tăiem femeia,
Te-ar ține de vorbă,
Ți-ar împuia capul cu fleacuri
Și n-ai avea timp să-ți pregătești cursul.

luni, 26 februarie 2018

Despre tăceri...


"Tăcerile nu au toate aceeaşi nuanţă, depinde dacă se nasc din umbră sau din lumină."

Albert Camus

sâmbătă, 3 februarie 2018

Ești...

Eşti ceea ce faci, nu eşti numai "ceea ce mănânci".
Eşti ceea ce gândeşti, ceea ce simţi. 
Eşti ceea ce gândeşti despre tine tu, nu eşti numai ceea ce gândesc alţii despre tine.
Pentru că le poţi manipula percepţiile. Nu eşti nici măcar ceea ce ascund că gândesc alţii despre tine. Pentru că ei pot ascunde admiraţie sau invidie.
Eşti gândurile tale ascunse despre lucruri, despre oameni, despre tine.

Eşti în cele mai ascunse rugăciuni, pe care îţi e teamă să le mărturiseşti. Poate, îţi e teamă de judecata altora sau îţi e ruşine de tine însuţi. Altfel, nu ai mai avea niciun gând nerostit.
Eşti ceea ce laşi în urma ta...


Doina Postolachi

Chintesența...

"Se pare că nu uităm nimic din tot ce a fost esenţial în viaţa noastră. Uităm doar detaliile."
Octavian Paler

Puterea iubirii

"O oră în care ești iubit necondiționat poate să-ți schimbe viața...
Așadar, suflet drag, trăiește fiecare zi ca și cum ar fi ultima zi din viața ta! Astăzi poate fi cea mai frumoasă zi, de tine depinde ce alegi. Fii o candelă aprinsă, iar prin pilda propriei vieți fă lumea mai frumoasă în jur!Iartă, iubește, binecuvintează! Ești o minune!

Ieromonah Hrisostom Filipescu

miercuri, 10 ianuarie 2018

CUM SUNT BĂRBAȚII ȘI FEMEILE DIN ROMÂNIA?




"După căsătorie, unele cupluri cad în rutină. Nu au respect de sine, au tendința spre delăsare. Trebuie să îți impui un fel de disciplină personală pentru a nu-ți pierde mijloacele. Mai ales dacă te-ai instalat într-o relație confortabilă care nu duce nicăieri. El se uită la televizor și vede fete de 20 de ani - fanteziile lui secrete - iar ea se uita la el frustrată și la prăjitura de ciocolată care îi va compensa lipsa de afecțiune.
Asta e o capcană a celor care nu știu dacă s-au căsătorit pentru că au văzut în celălalt un partener inteligent cu care vor evolua sau pur și simplu au intrat în acea zonă de siguranță pe care ne-o oferă această formulă socială. Te pui la adăpost de viață printr-o căsătorie, ceea ce nu este corect. Într-un cuplu real îi dorești celuilalt să evolueze cât mai mult, să îi fie cât mai bine, să arate cât mai bine.
Este o alianță de doi indivizi inteligenți și compatibili, care realizează că împreună sunt mai capabili, mai fericiți, evoluează. Aici oamenii nu comunică în cuplu vizavi de cine sunt, de trăirile lor. Nu pot să cred că un tip de 25 de ani va fi același și la 40....se întâmplă niște lucruri. Acești oameni devin la un moment dat doi străini care stau pe aceeași canapea și își așteaptă moartea. Ajungi la bătrânețe și, ori îl urăști pe celălalt pentru că-ți proiectezi asupra lui frustrările, ori într-o zi afli că vrea să divorțeze și nu știi cum de s-a ajuns aici. Ai uitat să-i acorzi atenție pentru că te-ai instalat în rutină. Aici e treaba femeii. În occident sunt relații funcționale, bărbații comunică și le e chiar bine.
Aici, femeia are responsabilitatea asta. E straniu: poți să ai o relație intimă grozavă, dar să stai cu el la masă și să nu poți vorbi despre subiecte de viață...fidelitatea, banii, unde ești în 5 ani ș.a. Femeia trebuie să spargă gheața cu tact și să-și învețe partenerul să comunice. Bărbații nu au în alfabetul lor comunicarea afectivă.
Cumva, ideile astea lucrează și în subconștientul lor, dar e mult mai confortabil să le ignore sau nu au mecanismele necesare pentru a se exprima. În relațiile afective sunt praguri care ne duc mai departe. Euforia inițială trebuie să fie înlocuită cu încredere, intimitate, susținere reciprocă și dragoste necondiționată. După ce ei trec acest prag, șansele de durată a unui cuplu sunt mult mai mari."

Marie-Rose Mociorniță