CREZUL MEU

"EXISTĂ UN LUCRU MAI RĂU DECÂT OAMENII RĂI !
ESTE IGNORANŢA OAMENILOR BUNI !"

CĂI CĂTRE LUMINĂ

BINE AŢI VENIT ÎN LUMEA MEA !
Fotografia mea
Sunt o fiinţă ce a trecut prin "furcile caudine" ale existenţei, care a pierdut uşor ...şi a câştigat greu lupta cu viaţa. Când am pierdut, am dobândit Credinţă, iar când am câştigat, m-am bucurat de Nădejde; ajungând, azi, să înţeleg de ce este atât de greu urcuşul spre Omul "încoronat" cu demnitate creştină.

joi, 23 iunie 2022

Declarația "de aur" a unui dublu campion mondial



 “Sunt un puști care înoată repede, un tip banal care e capabil să facă lucruri extraordinare și să inspire oameni.”-David Popovici

duminică, 12 iunie 2022

Zi binecuvântată!

 


"Nu-ţi voi cere să-mi dai ce poţi să-mi iei, îţi voi cere să nu-mi iei ce nu poţi să-mi dai!"

Diogene

Rusalii binecuvântate pentru toți creștinii!



Ziua în care prăznuim crearea Bisericii, în prima Duminică a Cincizecimii, de Rusalii, să vă mângăie sufletele cu pace, sănătate și iubire!

"Un gând frumos poate fi ca o biserică în care omul îşi odihneşte sufletul." -Regina Maria

duminică, 5 iunie 2022

5 Iunie-Ziua Învățătorului


 "Nu există artă mai frumoasă decât arta educației. Pictorul și sculptorul fac doar figuri fără de viață, dar educatorul creează un chip viu. Uitându-se la el, se bucură și oamenii, se bucură și Dumnezeu." -Sfântul Ioan Gură de Aur

***
„Învățătorul? Ce-i învățătorul? E-o lumină,
Ruptă din Rai, menită să vegheze,
În codrul ăstei lumi este un pom...
Crește copii...din prunc, el face OM!”
***
Pe drumul drept ce duce către școală,
O vezi ades trecând încet, tăcută...
Ca o crăiasă mirosind a flori de toamnă
Pășește-ncet, frumoasa noastră DOAMNĂ.
Subțire, aplecată- ușor de spate,
Cu iarna-n păr și soarele-n privire,
Ea trece-ncet, salută pe oricare...
Mulți o iubesc... le-a fost învățătoare.
Își amintesc de alte vremuri...era toamnă,
Când a pășit întâia oară-n școală.
Pe umeri tineri ea purta codițe
și-o regăseai pierdută-ntre fetițe...
Părea o zână ruptă din poveste,
Cu chipul blând, cu degete subțiri,
Iar vorba-i caldă, blândă și domoală
Umplea de prunci micuța noastră școală.
Ea îi iubea, pe fiecare-n parte,
Îi îndruma pe căi bătătorite,
Ei culegeau din vorba sa povețe
și adorau să scrie și să-nvețe!
De unul nu-nvăța cât trebuia,
Doamna-l certa blajin, cu vorba-nceată:
„Copile, -n viață să sădești un pom
Și carte să înveți, ca să fii OM!”
Și cei mai mulți acum sunt domni cu carte,
Și de-s țărani sunt oameni de-omenie,
Când o zăresc trecând surâzătoare
Cu toții spun: „Mi-a fost învățătoare!”
Învățătorul? Ce-i învățătorul? E-o lumină,
Ruptă din Rai, menită să vegheze,
În codrul ăstei lumi este un pom...
Crește copii...din prunc, el face OM!
Pe drumul drept ce duce către școală,
Pășește-ncet, frumoasa noastră DOAMNĂ.
Când o zăresc trecând surâzătoare
Cu toții spun: „Mi-a fost învățătoare!”
(Gabriela Munteanu)

Florica Mateas, Aurelia Florina şi alţi 3
Îmi place
Comentează
Distribuie