O zi binecuvântată!

Boboteaza reprezintă momentul naşterii spirituale a Mântuitorului, ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul.

Pe 6 ianuarie, creştinii prăznuiesc Botezul Domnului, eveniment sfânt, cunoscut în tradiţia populară sub denumirea de Bobotează. Totodată, la marele praznic împărătesc al Botezului Mântuitorului în apa Iordanului, denumit şi Epifanie sau Teophanie, se prăznuieşte sfânta şi dumnezeiasca arătare a Domnului Iisus Hristos.Termenii de Epifanie sau Teophanie, care provin din limba greacă (în traducere înseamnă „arătare", „descoperire"), se referă la momentul când Iisus a fost botezat: atunci cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel şi a stat deasupra Sa, iar Tatăl ceresc a mărturisit: "Acesta este Fiul Meu cel Iubit, întru Care am Binevoit!" (menţionează evanghelistul Matei 3, 17). De aceea, referindu-se la afirmaţia Tatălui ceresc, Sfântul Ioan Gură de Aur spune:"Hristos n-a ajuns cunoscut tuturor când S-a născut, ci când S-a botezat". De fapt, Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Spiritul Sfânt se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer declară că Iisus este Fiul său.Iisus a primit Botezul la vârsta de 30 de ani, vârsta maturităţii la evrei, iar de atunci a început să propovăduiască. În Evanghelii se spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan, cerându-i acestuia să-l boteze şi pe El. Iisus nu avea nevoie să fie curăţit de păcate, deoarece era Dumnezeu-Omul; prin Botez însă, Iisus voia să sfinţească creaţia. Tot în

Evanghelii se spune că, odată cu botezul Mântuitorului se redeschid izvoarelor harului, închise pentru om şi pentru întreaga creaţie, iar rugăciunea rostită la slujba de Bobotează: "Astăzi firea apelor se sfinţeşte...", are o semnificaţie aparte. Harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfinţire a apei doar peste apa pregatită din timp pentru acest moment. Acceptând să Se cufunde în Iordan, Hristos l-a îngropat pe vechiul Adam şi, astfel, El a început zidirea unui om nou. Hristos a curăţit prin cufundarea Sa în Iordan creaţia întinată de căderea omului în păcat şi a înlăturat puterea satanei. Astfel, când Iisus S-a lăsat botezat de Ioan, izvoarele harului s-au pogorât peste creaţie.În rugăciunea rostită la sfinţirea apei pregătită pentru Botez, preotul invocă venirea Duhului pentru curăţirea apei de lucrarea puterilor demonice, pentru ca ea să devină, prin pogorârea Duhului Sfânt, un loc al naşterii omului nou, botezat în Hristos

La Mulți Ani!

Acum, în pragul noului an, e momentul să privim înainte, să sperăm că vom fi mai puternici și mai încrezători, că vom iubi mai mult și că vom ști să folosim lecțiile din acest an ca pe ceva ce ne poate ajuta să ne autodepășim.

Fie ca toate visele pe care le făuriți în această zi să se împlinescă și drumul străbatut pentru realizarea lor să vă aducă bucurie în inimi, iar în case fericire și belșug! Totodată, să nu va pierdeți iubirea, speranța și credința!

După un an greu, am hotărât să fiu mai reținut în a-mi dezvălui dorințele. Totuși, pentru 2018 îmi doresc în afara faptului de a fi sănătos și de a avea inspirația de a alege binele, să fiu "orb", "surd " şi "mut" la cuvintele linguşitoare ale oamenilor, la armele cu care ei atât de des mă rănesc sau se răzbună, la răutăţile îndreptate împotriva mea, dar să nu fiu niciodată orb la minunile pe care Domnul le-a făcut şi le face, să nu fiu niciodată surd la chemările Sale gingaşe, pline de blândeţe şi de milostivire, să nu fiu niciodată mut spre a-L lăuda mereu, spre a-I mulţumi şi spre a-I cere ajutor şi îndurare!

Vă doresc, dragii mei, un an 2018 cu multe împliniri, dar mai ales cu multă sănătate și iubire!

Un An Nou Binecuvântat!

"Cetatea inimii mele este locuită de vise și dragoste. Florile inimii mele sunteți voi prieteni dragi care îmi sunteți alături zi de zi.Mi-am deschis brațele largi și va îmbrățișez cu sufletul întreg. 

Deschideți larg fereastra inimii ca soarele prieteniei, bucuriei și speranței să își reverese razele lui peste întreaga voastră ființă. 

Primăvara poate fi eternă chiar și iarna! Eu de multe ori în iernile cele mai aspre am crescut ghiocei. S-a întâmplat să îi ud cu lacrimi fiindcă ni se întâmplă tuturor, dar am adăugat dragoste și credință și ei întotdeauna au înmugurit! Pentru a deveni aur curat trebuie sa trecem printr-o prelucrare asiduă! Orice naștere doare. Nașterea unei perle este un lucru cu adevărat miraculos! Ea se naște și crește în interiorul unei stridii iar tot procesul este declanșat de un parazit. Ea se naște din suferința.La fel se întâmplă cu fluturele, care la început este cocon, se naște practic dintr-o omidă și ajunge desavărsit.Un fluture crește dintr-un boboc de mătase, din viața altora, care au știut să o adune într-un fel în care să îl ajute să devină un purtător de iubire cu aripi. 

La fel este și cu noi oamenii.Nu putem să ne desăvârșim caracterul dacă din când în când nu suntem ajustați în punctele esențiale.Iubirea se învață, la fel ca tăcerea, mulțumirea, recunoștința, simplitatea. Trebuie doar ca ochii sufletului să îi ținem mereu deschiși și să nu ne obișnuim cu banalitatea așteptând ca altcineva să ne împlinească visele și dorințele. Chiar dacă ar încerca și chiar dacă ar reuși unele din ele,cu siguranță vor purta amprenta celui care le-a făcut posibile și nu vor mai avea decât o parte din eul nostru. 

Căutați omul, oamenii, conform cu virtuțiile in care credeți, căutați iubirea, îmbrățișați speranța, luptați pentru orice vis și înaripați-l! Prețuiți prietenia adevărată, dragostea adevărată, sinceritatea, buna credința și tot ceea ce este curat și demn de a fi păstrat! 

Grădina sufletului trebuie sa rămână o oază în care înfloresc magnoliile, crinii și toate florile înmiresmate ale sentimentelor curate. Pescărușii, buburuzele, licuricii și fluturii, cu toții cântă în numele iubirii. Îngerii zâmbesc și pe aripile lor au menirea de a duce cântul nostru. 

Voi continuă să promovez tot ceea ce este frumos și pur:dragostea, adevărul și bunătatea. Celor care au ales prietenia mea le mulțumesc și îi asigur de credincioșia și dragostea mea necondiționată. Nu uitați, dacă o singură persoană vă iubește și se gândește la voi înseamnă că aveți întreagă lume de partea voastră! 

Aruncați în marea uitării orice tristețe sau neîmplinire ! Iertați-vă unii pe alții și dăruiți tuturor dragoste! Cred cu certitudine că și rechinii răspund cu iubire iubirii, chiar dacă mai greu, dar în timp o fac! Este cea mai sigură armă de a lupta împotrivă răului.Mai mult decât atât sigur veți fi învingători! Aduceți-vă aminte doar biruintele, rugăciunile ascultate și izbăvirile miraculoase! 

Vă îmbrățișez cu toată dragostea de care sunt capabilă și îmi doresc ca Dumnezeu să va dăruiască tot ceea ce inima voastră nădăjduiește.

Vă prețuiesc pe fiecare in parte și vă doresc ca mâna bună a Domnului să fie cu și peste voi și in anul 2018!"- Popa Ines Vanda

An Nou Fericit!

Toate au un timp al lor, un început și un sfârșit.

Anul ce azi se încheie a început sub zodia incertitudinii și a continuat, cu suișuri și coborâșuri, așezându-mă într-o matcă a firescului, nu departe de așteptări.

Luminat de torța speranței, am perceput fiecare cădere ca o lecție de viață, iar în orișice ridicare o primenire a visului de a rămâne OM.

Anul 2017 mi-a oferit de toate, mărire și decădere, bucurii și tristeți, uneori, un amalgam de paşi mărunți pe portativul existenței, din care mâine, în noul an, nu va mai rămâne decât o vagă mireasmă ce se va risipi asemenea fulgilor dalbi ce încununează creștetul brazilor, amintiri ce se vor risipi treptat, diluându-se, în final, în uitare. 

În viaţă nu este nimic uşor, dar, cu siguranţă, nimic nu este imposibil…Când mi-a fost greu, am simțit mângierea îngerilor păzitori. Ei, prin vis, prin semenii de bună credință și prin șoaptele vântului m-au îmbiat să învăț din înțelepciunea naturii lecții de supraviețuire și de înălțare.

Astăzi, la cumpăna dintre ani, vă mulțumesc tuturor celor ce mi-ați ieșit în cale, chiar și aici, în universal virtual, pentru tot ceea ce mi-ați oferit în acest an, pentru prietenie, pentru sfaturi și lecții de viață! Vă doresc un An Nou Fericit și La Mulți Ani!

Cu considerație,

Ionel Mesaroș

O zi binecuvântată!

Sfânta Cuvioasă Parascheva să vă aducă pace şi linişte, iubire şi sănătate, lumină şi bucurii, credinţă şi speranţă, înţelegere şi armonie! Să fiţi binecuvântaţi!

Floriile sau despre gingășia Domnului

De oriunde aș pleca gândul despre Duminica Praznicului acestuia, ajung la aceeași concluzie. Iisus Hristos este Om frumos și Dumnezeu frumos. Din satul Betania, unde scoate în lumina vieții pe prietenul său Lazăr, Mântuitorul urcă la Ierusalim. E dimineață și răcoarea încă apără de toropeală și nebunia căldurii cetatea lui David. În coastă rămâne Muntele Măslinilor. Dinainte casele albite de soare și construcțiile abia terminate ale lui Irod, casa cea nouă a lui Ponțiu Pilat. Când intră în Ierusalim Hristos pare că nu le vede. El vede copiii. Puștii Ierusalimului auzit-au de cu seara că Domnul Iisus a făcut minunea învierii unui prieten. Și ei se vor prieteni cu Hristos. Și ei se vor înviați. Înarmați cu cele mai la îndemână săbii, lungile frunze de finic, îmbrăcați cu cea mai strălucitoare armură – strălucirea ochilor lor bucuroși de așa un Oaspete – copiii devin cavalerii din trupa Împăratului Iisus Hristos. Gălăgia lor zglobie umple Ierusalimul de mirare și pe Domnul de bucurie. Cei mari, intrați parcă în jocul copiilor, cel mai adevărat episod de bucurie descris în Evanghelii, pun pe cale, în praful albit de forța necruțătoare a soarelui, hainele lor, veșmintele lor firave dar curate. Această fragilitate atinge inima Mântuitorului. Osanalele copiilor sunt curate, limpezi, adevărate. În cele ale adulților deja aude „Răstignește-L, Răstignește-L”. Copiilor le va fi dat să fi visat toată noaptea cum au luptat ei alături de acest Împărat al lui Israel care, călare pe mânzul asinei- în jocul lor strașnic bidiviu de foc- le-a umplut de bucurie ziua. Hristos știe să facă bucurii, luminează copilării și iubirea copiilor îi este preț neprețuit până azi, de ce va fi fost altfel atunci? Putem intui ochii dilatați de orgoliu sângeros ai vânzătorilor și vânătorilor de sfinți ce aghesmuiau Templul cu lacrima falsă a unei pocăințe ritualice. Hristos nu intră în Ierusalim doar să împlinească un ritual ci și pentru ca să mai încerce o dată să miște inima celor ce le vestește. Doar copiii, ei, sunt gingașii Apostoli ai Domnului.

La Mulți Ani, de Florii!

Cu ocazia sfintei sărbători a Floriilor, zi în care prăznuim intrarea triumfătoare a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, vă urez tuturor celor care purtați nume de floare “La Mulți Ani” și o viață binecuvântată!

Duminica Floriilor

Duminica Floriilor este ziua în care prăznuim Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, ca împărat biruitor, dar cu înfăţişare smerită, venind călare pe mânzul asinei, împlinire a unei profeţii făcute cu 400 de ani înainte de venirea lui Mesia. Cântările acestei perioade ne îndeamnă nu doar la luptă duhovnicească, ci şi la biruinţă şi bucurie: 'De vreme ce ai legat iadul şi moartea ai omorât şi lumea ai înviat-o, pentru aceasta cu stâlpări Te-au lăudat pruncii, Hristoase, ca pe un biruitor strigându-Ţi astăzi: Osana, Fiul lui David. Pentru aceasta bucurându-ne zicem: Binecuvântat este cel ce vii să chemi pe Adam'.

După Sfântul Gherman I al Constantinopolului şi Nicolae Cabasila, drumul Mântuitorului spre Ierusalim şi spre Pătimirile Sale este comemorat la fiecare Liturghie prin Vohodul sau Ieşirea Mare. Preotul iese din altar pe uşa dinspre miazănoapte cu darurile pregătite la proscomidiar, în timp ce strana cântă 'Ca pe împăratul tuturor să-L primim...', traversează naosul, pentru a intra înapoi prin uşile împărăteşti. El poartă sfântul potir şi sfântul disc, pe care sunt aşezate miride (pentru îngeri, sfinţi şi credincioşii vii şi adormiţi), semnificând universul întreg adunat în jurul Domnului Iisus Hristos, reprezentat prin Agneţ. Aşa cum interpreta ieromonahul Makarios Simonopetritul în 'Triodul explicat': 'Întreg cosmosul, pâinea, vinul, spaţiul şi timpul, şi întreaga lume sensibilă (...) intră în sanctuar pentru a fi aduse jertfă, pentru a fi asumate de Logosul divin, pentru a fi îndumnezeite şi transfigurate'.

Veta Biriș - Duminica, la Florii

Săptămâna Patimilor

Deși înfrânți de istorie, învinși de destin și puși la zid de propriile păcate, totuși, oamenii s-au bucurat de o salvare miraculoasă prin lecția de împăcare, de milostivire și iertare a lui Iisus Hristos, care, prin Iubire,"Cu moartea pre moarte călcând", a răscumpărat, prin Jertfa de pe Golgota,"frumusețea cea dintâi" spre Mântuirea neamului omenesc.

Creștinii vor intra luni, 10 aprilie 2017, în Săptămâna Patimilor, perioadă ce se mai numește și Săptămâna Mare și este cea mai importanta perioadă de dinaintea praznicului luminat al Învierii Domnului Iisus Hristos. Anul bisericesc sau liturgic, cu rânduielile sale bine stabilite, cu sărbătorile, posturile, pomenirile morților și alte momente importante din cursul său, urmărește să mențină trăirea credincioșilor, în amintirea vieții Mântuitorului Hristos.

De luni, încep deniile, slujbele divine deosebite ce se săvârșesc în acest interval de timp și care îi dau caracterul de unicitate. Este vorba, în primul rând, de minunatele slujbe ale deniilor, adică acele servicii divine cu caracter de priveghere, care se săvârșesc seara și care, de fapt, sunt utrenii de a doua zi. Ele ne duc cu gândul la primele veacuri creștine, când cultul divin se înfăptuia seara, spre ziua următoare, creând acea atmosferă de comuniune cu Dumnezeu și de meditare la viața de apoi. În prima zi, luni, se face pomenire despre Iosif, cel prea frumos, pierdut de frații săi, ca prototip al lui Iisus Hristos, vândut și răstignit de conaționalii săi, dar și de smochinul neroditor, ca simbol al sinagogii, care nu a adus rodul mântuirii pe care l-a odrăslit din plin Biserica creștina. În cea de-a doua zi, se face pomenirea celor zece fecioare, pilda care ține în conștiința creștinilor datoria vegherii necontenite pentru a întâmpina pe Mielul Hristos prin fapte bune. Miercurea este dedicată amintirii femeii celei păcătoase, care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinței și îndreptării omului păcătos. Ultimele zile dinaintea Învierii sunt și cele mai importante. Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, sau Cina cea de Taina, la care Mântuitorul a instituit Taina Tainelor. Totodata, în Vinerea Mare, zi în care se face pomenirea de sfintele si mântuitoarele Patimi ale lui Iisus Hristos, se ține post negru, nu se consuma nici un fel de mâncare și nu se bea apa. Este o zi de profundă tristețe, întrucât este ziua răstignirii Mântuitorului, a morții și a îngropării Lui.

La Mulţi Ani!

"Sfârşitul unui an nu aduce nici o încheiere şi nici un început, ci o continuare, cu toată înţelepciunea pe care ne-a inoculat-o experiența."

Hal Borland

Crăciun Fericit!

Fie ca marea sărbătoare a Naşterii Mântuitorului Nostru Iisus Hristos să ne găsească pe toţi mai buni, mai iubitori, mai smeriţi şi mai aproape de Dumnezeu!

Dăruiţi din toată inima celor amărâţi şi loviţi de soartă şi bunătatea dumneavoastră va fi răsplătită însutit!

Sărbători binecuvântate!

Aripi de îngeri să vă atingă sufletul şi să ia cu ei toate supărările, lăsând în schimb lumină şi speranţă!