Singuratate

de Ionel Mesaros

Elixir pentru suflet pironit,
Robit de desnadejdi si intuneric;
Leacul celui obidit,
Innegurat de gandul uitarii;
O umbra a zilelor cu soare,
Un paradis al regelui Nimic,
Singuratatea-i o comoara
A celui parasit de vis.

Un curcubeu scaldat in valuri de cicoare,
Topit in asteptari de vant;
Un zbor frant al gandului ce doare,
Cand ochii si-i ridica-n soare
De pe pamant;
Singuratatea-i doar o alinare ,
E doar vanare de vant.

Un cantec de dor,
Tesut din razele iubirii;
O mangaiere nascuta din dorinta -implinirii.
Singuratatea asterne peste noi
O unica placere:
De-a fi mereu, impreuna,
Singuri,in doi!

(16 august 2010)

P.S.Dedic aceste versuri Siminei,autoarea blogului "Poezia Iubirii",o fiinta care ne infrumuseteaza viata cu poezii de neuitat!