Traim sub zodia flagelului nepasarii.
Zi de zi, aflam de nenorociri ce isi au originea in indiferenta noastra.
Suportam cu mult stoicism necazurile altora si ne plangem de mila ,chiar daca pe "cerul vietii "noastre a aparut doar un "norisor ".
Uneori,trecem cu vederea chiar si peste lucrurile esentiale.
Din comoditate,nu facem nimic ,chiar daca nu se cuvine sa stam cu mainile in san.Insa,manati de rautate,iesim din amorteala nepasarii si dam frau liber animalului din noi.
Egoismul a semanat otrava in gandurile noastre.
Ne pasa doar de noi insine,iar fata de altii suntem reci.Fata de semenii nostri,doar din complezenta,ne mai aratam fata umana,mai degraba "masca umana".De dragul imaginii,de ochii lumii,pozam pe scena vietii in oameni cu demnitate,fara sa realizam cat de scabrosi devenim cand fortam nota,prefacandu-ne.Ipocrizia ne manjeste caracterul, ne umileste incat suntem doar niste marionete,niste infami goi de adevar,spoiti cu iluzia ca masca omeniei se potriveste oricui.Nereusindu-ne reprezentatia,pozam in victime,chiar daca noi insine suntem autorii morali ai faradelegilor ce finalmente ne-au coplesit,umplandu-ne ,vorba lui Arghezi,cu "bube,mucegaiuri si noroi".
Tot mai des,uitam ca traim intre oameni.Asa ajungem sa nu mai stim ce este omenia.Devenim tot mai claustrati,tot mai singuri...Cand nepasarea ne devine prietena,suntem pe malul prapastiei...Un pas, si gata!
Daca nu iubim adevarul si ramanem inchisi in ura sau nepasare, comedia vietii se va incheia trist...
Daca vom cunoaste Calea ,Adevarul si Viata,flagelul nepasarii nu se poate cuibari in noi.
Daruind Binele,nepasarea ne va parasi,oferindu-ne sansa de a sorbi din pocalul fericirii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu