CREZUL MEU

"EXISTĂ UN LUCRU MAI RĂU DECÂT OAMENII RĂI !
ESTE IGNORANŢA OAMENILOR BUNI !"

CĂI CĂTRE LUMINĂ

BINE AŢI VENIT ÎN LUMEA MEA !
Fotografia mea
Sunt o fiinţă ce a trecut prin "furcile caudine" ale existenţei, care a pierdut uşor ...şi a câştigat greu lupta cu viaţa. Când am pierdut, am dobândit Credinţă, iar când am câştigat, m-am bucurat de Nădejde; ajungând, azi, să înţeleg de ce este atât de greu urcuşul spre Omul "încoronat" cu demnitate creştină.

luni, 12 iulie 2010

Tronul lui Dumnezeu






Fiind o fire contemplativa ,de multe ori mi-am lasat ochii purtati spre inaltimile celeste. Spectacolul ceresc m-a cucerit,cu toate ca misterul domneste solemn si dupa privegheri nenumarate.
"Tronul lui Dumnezeu",cerul ,m-a fascinat mereu.
Sub floarea azurie a cerului,zambetul copilaresc al diminetii,a adus pe chipul gingas al trandafirilor,flori langa care imi place sa-mi petrec o buna parte din timp,stralucirea magica a stropilor de roua,imprumutand din perlele "Tronului Imparatesc" smaralde si diamante ,lacrimi scurse din bucuria triumfului desavarsirii peste pamant.
Pe la amiaza,dezmierdati de manunchiul de raze de lumina,trandafirii ,mangaiati de mana tainica a cerului,parca radeau soarelui, cu vii culori si imbatatoare miresme,in timp ce eu ma furisam de dogoare in locuri mai umbroase.
Cand dulcile lumini ale amurgului coborau din departatul si neschimbatul cer,pe cai de vant si osteneala,slobozi peste chipurile rozelor un covor de umbre,cu sclipiri de vis si nostalgie.
Iubesc cerul si ma bucur, cu pretul unei priviri ,de darul pe care mi-l face clipa de clipa.Uneori sunt mut de uimire,alteori,fascinat de maretia lui, indraznesc sa caut sa adun in vorbe cateceva despre cer. Cu timpul am inteles ca sublimul cerului este neincapator intr-un sirag de vorbe ,dar poate salaslui intr-o privire inraurita de iubire.El este o poezie cu doi autori:Creatorul "Operei" si cititorul acesteia. Numai Credinta poate sa innoade Pamantul de Cer,Timpul de Eternitate.Numai cel insetat de Bine,gaseste calea spre Absolut.",,Credinţa-i calea mânturii, nemuritorul curcubeu ce leagă sufletul cu Cerul, unind pe om cu Dumnezeu.",afirma poetul Traian Dorz.
Cerul este totalitatea zidirilor vazute si nevazute, inauntrul lui sunt puterile spirituale ale ingerilor si in el sunt inchise si inconjurate toate cele sensibile. Numai Dumnezeirea este necircumscrisa; ea le umple pe toate, le contine pe toate, le inconjoara pe toate, pentru ca este mai presus de toate si le-a creat pe toate.
Cum as putea eu fire umana sa gasesc cuvintele cele mai potrivite care sa exprime sentimentul de admiratie pentru slavile cerului!Cu fiecare privire ce o inalt pe culmile sale tainice,ii multumesc pentru generozitatea sa fara de margini.
Indiferent de unde-l privesc ,cerul e magnific ,chiar daca frumusetea lui este tulburata fie de negura norilor,fie de gandurile care imi intuneca mintea si-mi incetosaza ochii!
"Tronul lui Dumnezeu,Cerul, este aproape.Cu o privire de copil,il adun intr-un gand ,apoi zbor departe in cautarea unui vis pierdut printre stele.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu