Specialistii domeniului medicinei psihosomatice au observat ca exista niste legaturi foarte mari intre capacitatea respiratorie, felurile respiratiei si starea de sanatate a omului. Masurarea respiratiei se poate realiza foarte usor, stabilind prin masurare circumferinta toracica dupa expiratie si observand apoi cu cat se mareste circumferinta toracica la finalul inspiratiei.
In cazul persoaneleor ce prezinta o capacitate normala de efort, avand o constitutie fizica medie, circumferinta toracica se mareste in timpul inspiratieie cu 10% mai mult decat este ea in timpul expiratiei.
In cazul persoanelor care sufera de boli circulatorii si de inima, mai ales cei cu ischemie cardiaca, se observa o diminuare a capacitatii respiratorii, caci, circumferinta toracica se mareste doar cu 2-5% in cazul inspiratiei fata de expiratie. Astfel, datorita capacitatii defectuoase, bolnavii de inima desi au nevoie de o cantitate mult mai mare de oxigen, primesc in schimb mult mai putin.
In cazul persoanelor ce prezinta probleme digestive cum ar fi aerofagie, digestie greoaie, lenta, balonare s-a constatat ca respiratia abdominala este practic blocata, iar respiratia se realizeaza predominant la nivel toracic si clavicular.
Printre efectele profund perturbatoare ale stresului cu care se confrunta fiinta umana, in zilele noastre, este si blocarea, retinerea respiratiei. In situatia in care stresul este aproape permanent, fiind resimtit foarte frecvent, atunci poate sa apara dezvoltarea anormala a unor tesuturi conjunctive si musculare, care blocheaza apoi foarte mult respiratia reducand-o doar la o anumita limita de supravietuire. Respiratia aceasta superficiala, perturba foarte mult toate functiile vitale ale organismului, datorita oxigenarii defectuoase.
O respiratie profunda, lina, fluida si silentioasa este foarte importanta pentru mentinerea sanatatii si armoniei atat la nivel fizic, cat si la nivel psihosomatic. Capacitatea de a realiza un efort fizic sustinut are o mare importanta si este intr-o anumita masura conditionata de capacitatea respiratorie.
Pentru a putea observa modul in care aerul pe care il respiram ne influenteaza intreaga fiinta, trebuie doar sa fim atenti la modificarile ce apar in ceea ce priveste starile noastre launtrice in unele situatii cum ar fi: trecerea dintr-o incapere cu aer inchis la aerul proaspat de afara, inspirarea de dimineata, imediat dupa momentul trezirii din somn, sesizand starea de luciditate, inspirarea profunda a aerului proaspat de dupa ploaie, cand resimtim o stare de puritate si prospetime etc.
Efectul benefic, instantaneu si deosebit de intens pe care il are aerul proaspat asupra psihicului si mintii noastre sugereaza faptul ca aerul este un purtator de bioenergie. Explicarea transformarilor psihomentale care ce apar la simpla respirare a unui aer proaspat, nu poate fi redusa doar prin simplul aport suplimentar de oxigen, caci aceasta nu ar putea explica diversitatea starilor, a trairilor emotionale ce apar la respirarea diferitelor tipuri de aer.
Inca din antichitate, atat grecii, cat si indienii considerau aerul ca un veritabil purtator de energie. Inteleptii taoisti numeau aceasta energie “qi”. Yoghinii au numit aceasta energie purtata de aer, “prana” si ea se gaseste in intreg mediul exterior sub diverse forme modulate specific.
Sursa: http://www.armonianaturii.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu