de Ionel Mesaros
E glasul cerului cuprins in cuvant,
dorul purtat pe aripi de gand ;
Munte de suflet ceresc
parjolit de focul iubirii ;
Icoana a neamului romanesc
renascuta din cenusa firii .
Nobil cant de luceferi aici,pe pamant ,
in zbor catre cete de ingeri ,
Ecoul vesniciei mangaiat de vant ,
de demoni tacuti si stingheri .
Slava a graiului pamantesc
dincolo de orice inchipuire;
Coloana a templului omenesc
mai presus decat orice gandire.
Universul cuprins in cuvant,
cel mai viu glas al limbii romane,
pe plaiul mioritei ,adastand
poetul nepereche,de veghe ,ramanand
un sfant om cu har de nemurire!
(16.01.2011)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu