CREZUL MEU

"EXISTĂ UN LUCRU MAI RĂU DECÂT OAMENII RĂI !
ESTE IGNORANŢA OAMENILOR BUNI !"

CĂI CĂTRE LUMINĂ

BINE AŢI VENIT ÎN LUMEA MEA !
Fotografia mea
Sunt o fiinţă ce a trecut prin "furcile caudine" ale existenţei, care a pierdut uşor ...şi a câştigat greu lupta cu viaţa. Când am pierdut, am dobândit Credinţă, iar când am câştigat, m-am bucurat de Nădejde; ajungând, azi, să înţeleg de ce este atât de greu urcuşul spre Omul "încoronat" cu demnitate creştină.

luni, 4 octombrie 2010

Premiul Prieteniei







Azi Premiul Prieteniei merge spre Satu-Mare la Ionel Mesaros
http://ionelmesaros.blogspot.com

Cred ca prietenul meu satmarean nu va fi asa surprins de Premiul Prieteniei deoarece am toate motivele sa il acord din toata inima.Mentionez ca acest premiu apartine blogului Hai la plimbare si este personalizat el fiind acordat doar celor pe care eu ii consider prietenii mei..
Inca de cum am pasit pe blogul sau personal, am fost uimita placut, de sinceritatea si seriozitatea cu care se prezinta prietenul meu, Ionel.
Blogul sau este de la distanta un blog cu tenta politica serioasa, dar si artistica presarat pe alocuri cu romantism de calitate. Este un bun familist si asta m-a facut sa-i acord si mai multa incredere.
Cat despre caracterul sau de adevarat iubitor de Dumnezeu nu mai spun eu nimic, deoarece blogul sau vorbeste indeajuns.M-a cucerit cu sinceritatea postarilor lui, spunand lucrurilor pe nume, dar si cu fidelitatea cu care merge adeseori"la plimbare".Comentariile lui nu sunt de convenienta si se vede ca ii place sa citeasca pe aici..
Ma bucura intotdeauna cand ' il vad ' printre comentatorii mei.
Merita toata prietenia si respectul meu.


Dumnezeu sa te binecuvanteze Ionel Mesaros!
Premiul Prieteniei merge mai departe spre mai vechi sau mai noi prieteni.

In continuare,postez raspunsul meu la acest gest care a adus mai multa lumina in ochii mei:
Doamna Elena Marin-Alexe,
Sunt onorat sa primesc acest premiu!
Va multumesc din suflet pentru aprecierile facute la adresa mea!
Exist in spatiul virtual,prin blogul meu,de circa 1 an si o luna ,timp in care am incercat sa nu dezamagesc,postand articole care mi-am dorit sa aiba ca numitor comun respectul pentru Adevar si Speranta.
Nu am reusit mereu sa ma ridic la standardul pe care mi l-am propus.
Inceputul nu a fost simplu,insa,iesind”…la plimbare” am intalnit o lume fascinanta,un univers care m-a ajutat sa-mi gasesc drumul si-n acest areal.Prin calatoriile mele pe alte taramuri virtuale am cautat poteca spre armonie,iar aceasta am intalnit-o in credinta,in iubire si in nadejde.
In urma cu cateva luni ,din intamplare,iesind “…la plimbare” ,am ajuns intr-un loc feeric,intr-o lume in care m-am simtit atat de bine , incat ,de atunci ,poposesc cu drag ori de cate ori am ocazia in spatiul primitor,plin de naturalete si comori pentru ochi,inima si cuget,trecand pragul blogului “hai la plimbare”.Mereu, vizita mea in acest areal scump sufletului meu s-a incheiat cu un comentariu simplu din care nu putea sa lipseasca un gest firesc ,cel de recunostinta.
Intr-o zi de iarna ,intrand pe blog,am intalnit un comentariu iesit din canoanele obisnuintei.Avea parfum de suflet.Era prima vizita a dumneavoastra ,o vizita care m-a onorat si care m-a determinat sa-i ofer si acestei lumi o parte din mine,avand credinta ca,impreuna,cuget cu cuget,inima cu inima,putem innobila aceasta lume ,aparent rece,cu caldura simtirii.De la acea vizita miraculoasa,incet ,dar sigur,ca prin minune,s-a incropit o relatie de prietenie la care tin foarte mult.
Va multumesc din suflet pentru Premiul Prieteniei!
Cu respect si prietenie,
Ionel Mesaros

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu