Week-end plăcut!

„Respectă-te îndeajuns încât să te îndepărtezi de ceea ce nu îţi mai foloseşte, nu te mai ajută şi nu te mai face fericit!” 

 Robert Tew

Citatul zilei

„În afară de suflet, nu posed nimic.” 

 Haruki Murakami

Maxima zilei

Mi-e dor de tine, mamă!

Din viață

Maxima zilei...

"Gândurile sunt ca obiectele. Aşa cum îi poţi dărui unui prieten o portocală şi apoi i-o poţi lua înapoi, la fel poţi dărui şi lua înapoi un gând. De aceea, trebuie să învăţaţi tehnica corectă a manevrării şi manipulării gândului."

Swami Shivananda

Sfatul zilei

''Apropie-ți oamenii care te fac să te simți bine, care îți transformă gândurile în optimism și întrebările în răspunsuri!

Apropie-ți lucrurile care te fac să te simți un om frumos, simplu, generos, care lucrează cu îndemânare asupra minții și a spiritului tău!

Apropie-ți momentele care aduc liniște sufletului tău, pace și armonie vieții tale, momentele care te-au cucerit și încă te farmecă prin poveștile și lecțiile lor!

Apropie-ți emoțiile și sentimentele care te definesc, care te conturează și te readuc la viață, care te colorează și te fac să zâmbești , care te încurajează și te îndeamnă la succes.!

Trebuie să faci pace cu tine însăţi! Secretul este să găseşti armonia în ceea ce ai.''

ZIUA LIMBII ROMÂNE

„Pentru mine limba română e distanța dintre inimă și umbra ei, care se numește suflet.”

Fănuș Neagu

Maxima zilei

"Sufletul tău trebuie să devină frumos şi divin, dacă vrei să contempli pe Dumnezeu şi frumuseţea. "

Plotin

Rugăciunea mulțumirilor

de Arsenie Boca

Îti mulțumesc, Doamne!
Îti mulțumesc azi, că sunt, pentru ziua de mâine!
Îti mulțumesc că am pe masă o pâine!
Îti mulțumesc pentru stropii de ploaie,
Pentru fructe, păsări, flori,
Pentru soarele care răsare în zori,
Pentru cerul cu licăr de stele,
Pentru toate zilele vieții mele,
Pentru firul de apă izvorât din fântâna,
Pentru harul ce-mi poartă a mea mână
Pe-arcuș de vioară, pe pânza, pe piatră,
Pentru viersul ce curge din mine spre Cer!
Mulțumesc pentru omul blajin și sincer!
Mulțumesc pentru haina pe care o port,
Pentru tot ce mă doare și, totuși, suport!
Îți mulțumesc pentru cântecul de păsărele,
Pentru toate încercările vieții mele!
Mulțumesc pentru puiul de om ce se va naște!
Îtț mulțumesc că ai Înviat în noaptea de Paște!
Am atâtea lucruri pentru care să-ți mulțumesc,
Că nu ar fi de ajuns o mie de ani să trăiesc!

Lecția iertării

Erau odată sufletele toate, sus în cer, și își alegeau rând pe rând experiențele prin care vor să treacă și lecțiile pe care vor să le învețe în această viață. 

“Vreau să experimentez bucuria”, spunea un suflet și alte suflete se bucurau și alegeau să meargă pe Pământ împreună cu el. 

“Eu vreau să experimentez abundența”, spunea un alt suflet și îl urmau apoi cu ușurință și altele.

La un moment dat, din mulțimea de suflete, s-a auzit o voce timidă: “Eu vreau să învăț lecția iertarii”, a spus sfios un suflețel. Și nu au fost multe suflete care s-au grăbit sa îl însoțească.

De fapt, a fost unul singur, cel care îl iubea cel mai mult. “Vin eu cu tine”, s-a auzit răspunsul, “iar pe Pământ voi fi cel care te va răni cel mai tare”.

Am învăţat

"Am învățat că mai poți continua mult timp după ce spui că nu mai poți.
Am învățat că într-o secundă poți pierde sau câștiga totul.
Am învățat că oamenii te pot răni și iubi cu aceeași intensitate.
Am învățat că un prieten este comoara cea mai frumoasă de pe pământ.
Am învățat că nu este nevoie să schimbi oamenii, ci să te schimbi pe tine.
Am învățat că prietenia este o floare care poate fi udată și de la distanță.
Am învăţat că în viaţă se închide o uşă şi se deschide o fereastră. Sau invers.
Am învăţat că sunt lucruri în viaţă care nu pot fi cumpărate cu bani.
Am învăţat că viaţa te urcă şi te coboară fără să te anunţe.
Am învăţat că nimeni nu este proprietatea nimănui.
Am învăţat că orice certificat de garanţie nu reprezintă o garanţie.
Am învăţat că nu există „prea târziu” sau „prea devreme”.
Am învăţat că oamenii au dreptul să te vorbească de rău şi tu ai dreptul să-i vorbeşti de bine. Când vorbesc despre alţii, de fapt vorbesc despre ei.
Am învăţat că oricând se poate întâmpla orice şi eu trebuie să fiu pregătit pentru asta.
Am învăţat să privesc spre trecut cu înţelegere, spre prezent cu bucurie şi spre viitor cu nădejde.
Am învățat că viața îți oferă o mulțime de lecții și că mereu mai există ceva de învățat.
Am învăţat că orice obiect, eveniment sau om are două laturi de privit.
Am învăţat să mă plâng mai puţin şi să mulţumesc mai mult.
Am învăţat să trăiesc în Aici şi Acum cu bucurie.
Am învăţat că sunt lucruri care nu înseamnă nimic oricât de mult ar vrea mintea să însemne ceva.
Am învăţat să iubesc rana şi pe cel ce a făcut rana.
Am învăţat să privesc lucrurile şi oamenii prin logica lui Hristos.
Am învăţat că pacea şi iubirea sunt mai presus decât dreptatea şi frica.
Am învăţat că fiecare om are o cameră în căsuţa inimii sale unde nu doreşte să intre decât foarte rar şi eu trebuie să accept asta.
Am învățat să spun „Îmi pare rău”, „Te rog să mă ierţi”, „Mulţumesc”, „Te iubesc”.
Am învăţat să intru şi să ies din noaptea neagră a sufletului.
Am învățat că nu am învățat nimic…"

Hrisostom Filipescu

Caracterul

"Caracterul nu se moștenește! Îl construim în fiecare zi prin modul nostru de a gândi și de a acționa gând cu gând, acțiune cu acțiune. Dacă lăsam frica,ura sau mânia să ne controleze mintea, acestea devin lanțuri pe care ni le creem singuri."

Puterea inimii

"Dacă noi oamenii am putea să ne odihnim puţin mintea în culcuşul liniştit al inimii am vedea cu totul altfel lumea şi tot ceea ce face zi de zi, dar mai ales am avea lumina care ne-ar arata lucrurile aşa cum sunt ele şi nu aşa cum vrem noi să fie.
Pentru că toate minţile din lumea aceasta nu preţuiesc cât preţuieşte o inimă."

Învăț

"Învăț.
Să scriu, să citesc, să cred, să iert, să văd, să înțeleg, să repar, să aleg, să-mi permit.
Învăț să pot să iau ce-i al meu, să dau fără regrete, mai departe, să nu reproșez, nimănui, nici chiar mie.
Învăț să-mi asum partea mea reală de vină și greșeală, să am răbdare și compasiune.
Învăț să simt ce nu înțeleg și să înțeleg ce nu simt.
Învăț să nu mă mai gândesc atât de mult cine și ce merită, dacă e momentul, dacă e omul, dacă avem voie, dacă ne ajunge timp, dacă e ok pentru ceilalți.
Învăț simplitate, confort, detașare. Să las în spate grijile, trecuturile, problemele, durerile, neîmpăcările, rupturile, toate „ne/nu”-urile. Să le las de tot, învăț.
Prin tăcere, gândire, introspecție, timp, disciplină, exerciții de voință.
Prin haos.
Prin cărți, călătorii și oameni.
Prin muzică, munți, teatru și mare.
Prin daruri primite, prin daruri date mai departe.
Prin iubire.
Prin pauze.
Prin ieșiri din starea de confort, prin încercări repetate, frustrări și așteptare.
Prin reîntoarceri în același loc.
Prin repetarea aceluiași gând, de un miliard de ori.
Prin destinații noi.
Prin timp pierdut. Prin timp câștigat.
Prin renunțare – la orgolii, stereotipuri, vechituri și modele.
Prin acceptare, toleranță și umanitate.
Învăț să fiu mai bună. Deschisă. Mereu nouă. Pregătită.
Este greu. Nimeni nu știe exact cum funcționează. Și nimeni nu oferă garanții, pentru nimic. Oricând se poate termina totul. Poți pierde, oricând, direcția sau credința. Te încurci, ai emoții, îndoieli, deraieri, ispite.
Este greu. Individual. În funcție de zi, de lună, de soare, de alții ca tine, de ceilalți – diferiți, străini, altfel.
Învăț să renunț. Învăț să caut.
Zilnic. An după an.

Și vine câte o zi, un om, o întâmplare, și înțelegi că nu de răspuns ai nevoie, ci de cineva care pune corect întrebarea. ”

Zina Zen

Sufletul

"Sufletul nu are imagine, dar calitatea lui are dovezi."

O zi de neuitat

Ziua de 29 iunie are din acest an pentru mine o triplă semnificație: deși, scriptic, am văzut lumina zilei pe 26 iunie, de fapt, sunt născut pe 29 iunie, zi care coincide cu ziua de naștere a mamei mele, ce ar fi împlinit în acest an 79 de ani, de nu ar fi plecat la Ceruri în 1993. Din acest an, ziua de 29 iunie s-a "îmbogățit" cu un alt moment de neuitat, plecarea la cele veșnice a fratelui meu, cel care după decesul tatălui meu în 1974,a fost pentru mine ca un tată.

La începutul acestei săptămâni am fost șocat de vestea că fratele meu, după câteva ore de la ieșirea din serviciu, a făcut infarct.

În final, vă mulțumesc și pentru suportul moral pe care mi l-ați oferit!

Sper să reușesc să trec cât mai curând pentru acest moment dureros din viața mea și să fiu alături de voi ca în zilele bune!

Cu considerație și recunoștință, 

Ionel

Sânzienele

Astăzi sunt Sânzienele, sărbătoarea iubirii. Sărbătoare solară şi lunară, totodată, (24 iunie), i se mai spune Drăgaica, Ziua Soarelui, Ursina, Amuţitul Cucului. Se spune că sânzienele sunt zâne, că sunt fete-flori. Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, jucând. Sunt personaje mitice ce stau sub semnul unei tainice antropomorfizări a plantei cu acelaşi nume. Trăiesc în cete, ascunse de ochiul omenesc, şi îşi fac simţită prezenţa doar în noaptea de 23 spre 24 iunie. Atunci dansează în poieni şi pe maluri de ape, intensifică mirosul florilor, sporesc puterea tămăduitoare a plantelor de leac. Dacă oamenii sunt răi, Sânzienele devin nemiloase şi îi pedepsesc pe măsură.

Sânzienele este cea mai mare sărbătoare păgână a anului și singura admisă, chiar cu numele ei, în calendarul creștin-ortodox. Timpul se face bun, îngăduitor, crește și cuprinde gândul omului, purtându-l peste câmpurile și poienile pline de flori de Sânziene, parfumate cu miros de Rai. Noaptea de Sânziene este una cu adevărat magică. Este noaptea focurilor de vară, fiindcă este vară în cer şi vară pe pământ, iar ziua se transformă în eternitate. 

Sărbătoarea Sânzienelor este, în tradiţia populară, un prilej de a sărbători soarele şi muncile agricole specifice verii. În multe zone din ţară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile.

Spre dimineaţă, flăcăii umblă prin sat şi aruncă cununiţe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat.

Componenta creştină a sărbătorii este decisivă, pentru că e ziua naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, numit de Dumnezeu Îngerul Meu, profetul care l-a botezat pe Iisus în râul Iordan.

Se spune că, în noaptea de Sânziene se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană.

Copilăria

Copilăria-i o rază de soare,
E primul şi cel din urmă cuvânt.
E ţesută-n aur şi-n mărgăritare,
Copilăria-i o adiere de vânt.

Copilăria-i un zâmbet, un vis, e veselie,
E pasărea ce-alunecă-n zare
Şi-un gând pribeag de-o veşnicie,
Copilăria-i o suavă floare.

Copilăria nu trebuie răpită,
Căci e primul nostru cuvânt
Şi o comoară prea greu găsită...
Copilăria-i o adiere de vânt...

Mihaela Runceanu -Să fim copii!