Cutia Pandorei

Trăim într-o ţară în care discriminările, deşi interzise de Constituţie, sunt promovate de o clasă politică iresponsabilă.

E timpul ca poporul să fie consultat prin referendum dacă îşi doreşte un sistem de pensii speciale sau unul singur, normal, pe baza contributivităţii!

PRO SCHIMBARE

           

      Astăzi,  după două săptămâni  de campanie electorală atipică, am decis  să scriu câteva rânduri despre spectacolul gratuit, frumos sau grotesc, de care au parte românii o dată la patru  sau cinci ani.

           Deşi partidele se află  în plină bătălie pentru voturile din 5 iunie,  se pare că nu se pot adapta noilor norme  impuse de modificările  la legea electorală. Pentru unele formaţiuni politice e dificil să realizeze o campanie de bun-simţ,  fără să fie înzestrate cu arsenalul  mizer cu care ne-au obişnuit.

           Remarc, din fericire,  lipsa circului, a zarvei cu care eram obişnuiţi odinioară.

          Istoria electorală are continuitate doar la capitolul promisiuni electorale.  Mulţi dintre aleşii locali, unşi cu toate alifiile,   consideră electoratul amnezic, altminteri, nu se explică de ce apelează la promisiunile din campania anterioară.

         Aici, în Satu Mare,  construirea unui pod peste Someş a fost subiect de campanie în ultimile două decenii, însă nu s-a realizat nici azi.

           Nu cred că neparticiparea la vot este o soluţie potrivită.  Dacă am fost  dezamăgiţi de actuala administraţie,  trebuie să ne exercităm dreptul la vot, alegând schimbarea.

          Cred cu tărie că puterea noastră stă în vot. O dată la patru sau cinci ani, avem posibilitatea  să arătăm că ne pasă de viitorul nostru.

         Omul potrivit, la locul potrivit, pentru Primăria Satu Mare, l-am identificat în urmă cu două luni. E un om tânăr, extrem de activ, dornic să se pună în slujba comunităţii.

          Zi de zi, acest candidat dovedeşte că nu mi-a înşelat aşteptările. Proiectele sale pentru Satu Mare au devenit şi ale mele.

      Mi-am dorit să stau departe de viaţa politică, să nu fac parte din niciun partid, dar asta nu exclude să nu ofer sprijinul meu unui om în care cred.

           Adrian Cozma e candidatul pe care-l susţin!

Pentru o Românie curată!

RESPECT pentru cei ce militează pentru o Românie curată!

Ziua de ieri a fost o dovadă vie că românii au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva sistemului, arătând că le pasă de viitorul țării.

În opinia mea, este important ca aceste manifestări să continue, dar într-o formă care să aibă ca rezultat principii sănătoase și petiții cu revendicări, care pot să schimbe fața României. Pentru a-și atinge acest deziderat este necesară o minimă organizare.

Vocea străzii trebuie să fie auzită și ascultată! Țara are nevoie de o schimbare radicală, iar acest lucru se poate realiza prin schimbarea atitudinii noastre, neacceptând să fim conduși de indivizi fără coloană vertebrală! 

Pentru o Românie curată este nevoie de noi toți, de cei care ne dorim un viitor frumos pentru copiii noștri!

De sub tutela timpului, omul iese doar când trece pragul veșniciei. De sub vremi, omul poate ieși doar depășindu-și condiția de simplu actor pe scena vieții.

Societatea românească se află la răscruce. Molima corupției pare de nestăvilit. România, Grădina Maicii Domnului, și-a pierdut "grădinarul".

Țarina noastră e năpădită de "buruieni" ce ne sufocă viitorul. Noi, cei care ne ducem veacul în această parte a lumii, creștinați de Sfântul Andrei, pe lângă credința în Dumnezeu, avem șansa salvării doar "prin noi înșine". Curajul de a ne dori un viitor pentru urmașii noștri trebuie să ne trezească la realitate! Nu putem accepta la infinit să fim simpli pioni pe tabla de șah a României. Până când vom tolera să fim batjocoriți în propria țară?!

În ultimii ani, s-a instalat confortabil pe plaiurile mioritice o ciumă care ucide deopotrivă oameni și vise: Nepăsarea! Având o putere mefistofelică nemărginită, a atentat, dincolo de orice închipuire, la "sufletul" Neamului. Evenimentul tragic de la Colectiv a trezit România.

Corupția se intensifică zi de zi. Sunt tot mai puțini cei neatinși de flagelul ei. Generațiile de sacrificiu se succed în mod natural, dovedind că obișnuința de a fi mereu strâmtorat de neajunsuri materiale și pesimist a devenit o a doua natură. 

Nu este corect să închidem ochii la greșelile clasei politice, cea vinovată de imagine României de azi.

După ce și-au împărțit ciolanul puterii, mi-am închipuit că aleșii neamului se vor gândi, în sfârșit, și la popor. Aflați în spatele votului popular, aleșii neamului și-au permis să uite de popor, scopul lor principal fiind obținerea de privilegii.

Din păcate, iresponsabilitatea factorilor politici, atentează la însăși demnitatea umană, iar din cauza amplorii flagelului corupției România își are viitorul amanetat.

Pasivitatea și resemnarea românilor, au permis clasei politice să-și bată joc de țară. S-a ajuns atât de departe încât patriotismul e privit ca o boală rușinioasă, iar principiul meritocrației călcat în picioare!

Știu că ieșirea de sub vremi e rezultatul unui vis susținut de fapte și vegheat de conștiința. Aceasta izbânda poate fi obținută numai când legile firii nu sunt alterate de viziuni bolnăvicioase.

După cum am afirmat și cu diverse ocazii, ne lipsește o viziune, un proiect național de salvare și , implicit, o hartă a viitorului.

Dacă ne dorim un viitor pentru copiii noștri, trebuie să identificăm un ideal măreț pentru care să ne mobilizăm, un sens care să ne unească pentru binele României. Lupta împotriva sărăciei și corupției ar trebui să fie numitorul nostru comun, liantul care să ne unească, idealul pentru care să luptăm!

Credința, dublată de fapte, este cea care garantează această victorie. Lupta cu vremurile nu e facilă, mai ales ca principalul tău dușman sunt propriile noastre limite ce ne țin în chingile neputinței. Numai Ea ne poate scoate la liman, ca sa ne putem bucura de Soarele Dreptății și de Lumina Adevarului. Numai Ea ne poate scoate din rătăcire, arătându-ne Calea de urmat.

Sunt puțini cei care ies de sub vremi, însă cei care reușesc să-și împlinească acest vis sunt în slujba semenilor lor, iar această izbândă este în folosul lor și al umanității.

Nu poți ieși de sub vremi, cu vise de doi bani. Nu poți spera să schimbi lumea, până nu te schimbi pe tine însuți.

Luptați să ieșiți de sub vremi! Chiar dacă nu veți câștiga acest razboi, sunt convins că veți câștiga lupta cu voi înșivă! 

Vă mulțumesc tuturor celor ce militați pentru o Românie curată!

Împreună, putem schimba România!

Cu considerație, 

Ionel Mesaroș

Testamentul unui român

Câţi  dintre noi  mai au lacrimi în ochi când vorbesc de România ,de români?!Parcă ne e ruşine să ne arătăm făţiş sentimentul de ataşament la românism.Fugim să nu fim văzuţi  cu strălucirea ochilor ,încălziţi de flacăra  dragostei de ţară   sau ne retragem în indiferenţă ca şi când iubirea de ţară ar fi o ruşine.

Gala OFL Satu Mare 2011

Ieri,20 noiembrie 2011,de la ora 17.00,la Filarmonica de Stat „Dinu Lipatti” din Satu Mare, a avut loc prima ediţie a "Galei Femeilor Liberale " a  OJFL Satu Mare,invitată de onoare la acest eveniment  a fost  preşedinta Organizaţiei Naţionale a Femeilor Liberale,d-na Lucia Varga.

Mărul discordiei

În urmă cu o săptămână ,am fost înştiinţaţi că până pe 15 noiembrie 2011 trebuie să realizăm lista de consilieri  USL  pentru Consiliul Municipal Satu Mare.

Eram convins că vor urma zile grele,lupte care vor fi duse dincolo de limitele decenţei,poziţionarea pe lista de consilieri devenind un real măr al discordiei.

Lege şi fărădelege

Legea asigurării locuintelor ,Legea 260/2008,republicată în 2011, obligă primăriile să îi someze pe cei care nu sunt asiguraţi şi apoi să le aplice sancţiuni. “Lucru care este imposibil”, a anunţat primarul Iuliu Ilyes într-o conferinţa de presa susţinută marţi, 19 iulie.

În Municipiul Satu Mare sunt 45000 de locuinte care trebuie asigurate. Dintre acestea aproximativ 3000 sunt asigurate. Conform legii ceilalţi proprietari ar trebui somaţi printr-o scrisoare, trimisă de Primăria Satu Mare cu recomandare de primire. Dacă dupa mai multe atenţionări ei nu îşi fac asigurarea, tot Primariei îi revine sarcina sa le aplice amenzi. Respectarea legii ar însemna cheltuieli imense pentru Consiliul Local.
O sumă semnificativa de bani a fost deja cheltuită pentru asigurarea cladirilor aflate în administrarea  primăriei. Este vorba de aproximativ 700 de locuinte. Apoi ,pentru a trimite câte o scrisoare recomandată fiecărui proprietar neasigurat ar însemna să se platească doar în aceasta lună o suma de cel putin doua miliarde de lei vechi (252.000 RON), în condiţiile în care expedierea unei scrisori recomandate este de 6 lei. Aplicarea de amenzi ar putea atrage apoi dupa sine intentarea a numeroase procese împotriva Primăriei, ceea ce ar însemna alte cheltuieli imense. PAID (Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor) este o societate de asigurare în care acţionarii sunt alte societati private.
“Din cauza lipsei de fonduri am sistat anul acesta lucrări importante, iar acum să fim obligaţi să plătim lunar cateva miliarde pentru activitatea administrativa a unor firme private. Ce sistem este acesta? Să mă oblige să plătesc din banii sătmărenilor sume imense pentru aceste firme?” afirmă primarul Ilyes.

După aceste declaraţii,cine nu cunoaşte realizările actualului edil l -ar aprecia, însă neaplicarea legii este un act de indisciplină ce trebuie sancţionat şi nu apreciat!

După ce edilul nostru s-a "coit ",vorba domniei sale ,să explice imposibilitatea aplicării legii asigurării obligatorii a locuinţei,Primăria nedispunând de fonduri pentru acest lucru,am înţeles că ,de fapt,primarul nostru "responsabil" a dat startul la campania electorală.

Pledoaria sa în favoarea utilizării raţionale a banilor publici,mult argumentată în această intervenţie ,din păcate ,nu e o preocupare constantă  a primarului nostru,în special,când este vorba de interesele sale,de pildă,cele cu societatea de salubrizare,SC Florisal SA.

Domnului primar îi pasă de bugetul Primăriei,de aceea nu cheltuie un şfanţ pentru reabilitarea drumurilor şi a trotuarelor din municipiu.În schimb ,Primăria plăteşte concediile personalului important din aparatul instituţiei la preţuri exorbitante ,la hoteluri de 4-5 stele,semnând delegaţiile şi alocaţiile acestora ,fără să se gândească la folosirea raţională a banilor publici,dând dovadă de iresponsabilitate.

Până unde merge ipocrizia,domnului Iuliu Ilyes?!

Ne-am săturat de prezenţa lui în fruntea Primăriei!Până şi conaţionalii săi sunt scârbiţi de modul în care administrează oraşul!Chiar dacă le face pistă de biciclete până în Ungaria,în loc să le repare drumurile,primarul care după ce a sărutat Drapelul de Stat,Tricolorul,pe 26 iunie 2011,a arborat după câteva săptămâni drapelul Ungariei la bărcuţa cu care se plimba pe Someş,Iuliu Ilyes este o mare dezamăgire şi pentru maghiarii sătmăreni.Deşi la majoritatea lucrărilor contractate de Primărie  firmele au fost alese pe sprânceană,din Ungaria,lucrările au lăsat mult de dorit,iar conaţionalii săi nu uită nici acest aspect.

Dacă mai doreşte un mandat,trebuie să dovedească faptul că-l merită ,însă ,din păcate,faţa oraşului nostru  nu îl  recomandă ,ci , dimpotrivă , îl  acuză, constant ,arătând incapacitatea  managerială a primarului  şi nepăsarea sa  !

Mitul solidaritatii

In ultima vreme,solidaritatea este cântată, cerută ,dorită , împărtăşită .Pe scurt, solidaritatea este impusă de structurile de partid şi de stat, de sindicate,de televiziuni şi, în final ,de însuşi presedintele tarii.
Se uita esentialul:Solidaritatea se bazeaza pe incredere.Ma intreb retoric:In cine sa mai aiba romanul incredere,dupa ce a fost furat,mintit,inselat?
Pana la urma,la romani,se dovedeste ca solidaritatea este tot mai mult apropiata de ipocrizie.
Ipocrizia a devenit practic modelul funcţional al corectitudinii politice şi implicit prin aceasta a demonstrat că dorinţa umanistă de a face politică fără ipocrizie era ea însăşi o ipocrizie.Incet,dar sigur,aceasta maladie a metastazat pe toate structurile societatii,ipocrizia devenind un numitor comun pentru o buna parte dintre romani.
Ce înseamnă solidaritatea? Foarte bizar, dar DEX-ul pare ambiguu : „Faptul de a fi solidar (cu cineva sau ceva); sentiment care îi determină pe oameni să-şi acorde ajutor reciproc”. Din această perspectivă solidaritatea nu este ceva obiectiv, este un sentiment – care poate apare sau nu, îl poţi genera sau nu – iar un sentiment nu se bazează pe raţiune. Şi aici apare ipocrizia ideologică a Puterii, care îţi spune că ar fi bine să asumi o atitudine iraţională în mod voluntar, adică raţional.
În primii ani după revoluţie, societatea a acceptat să se sacrifice în speranţa că Puterea politică o va include în planul său de dezvoltare. Nu s-a întâmplat .Doar o parte din societate a devenit beneficiară a măsurilor Puterii, deşi pentru a "urni" ţara au plătit toţi romanii.
Acum ,Puterea face apel la solidaritate cu o ipocrizie bine pusa in scena,invocand ca altminteri vom avea parte de scenarii de groaza,ca si cand viata noastra nu ar fi deja un continuu cosmar;Deşi, probabil, intuieşte că nimeni nu mai este dispus să acorde credit oricărei puteri politice bazate pe interese de grup restrâns,face uz de acest termen ,indemnand numai pe unii dintre romani sa fie solidari,lasand laoparte clientela politica,pe cei din Companiile Nationale,pe cei din Regii ale Statului si din Agentiile guvernamentale si pe alte categorii pe care le protejaza.

Trebuie sa mentionez că nu doar clasa politică a distrus mitul solidarităţii, deşi ,incontenstabil ,ei îi revine cea mai mare vină. Dar nici sindicatele şi nici o mare parte din societatea civilă sau media nu au fost străine de ipocrizia politică, pactizând din motive personale sau de grup cu beneficiarii sistemului.
Ar fi oare romanii încredinţaţi că statul lor le merită încrederea? Sunt convins ca nu,insa semenii mei vor mai da dovada de rabdare ,scaldandu-se ,dupa obiceiul impamantenit,in iluzii care,finalmente ,se vor risipi si atunci "jocul" se va incheia!