Ziua iei

Astăzi este ziua în care sărbătorim portul nostru tradiţional, Ziua Universală a iei, o celebrare a cămăşii tradiţionale, simbol al identităţii şi creativităţii românului.
Să purtăm o ie cu mândrie, oriunde ne-am afla!

De Sânziene

Creștinii sărbătoresc, mâine, 24 iunie, Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. În calendarul popular, această zi este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.

Sărbătoarea este a iubirii și a fertilității și este dedicată unor personaje mitice nocturne, ielele, care apar în cete, de obicei în număr impar, cântă și dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul, respectiv în noaptea de 23 spre 24 iunie. Potrivit credinței populare, în această noapte, cerurile se deschid, iar Sânzienele încep să danseze, această sărbătoare fiind a Soarelui, a dragostei, dar și a poftei de viață.

Cu prilejul acestei sărbători, atât în ajunul, cât și în ziua de Sânziene, au loc o serie de practici și obiceiuri populare, cele mai multe dintre ele referindu-se la fertilitate, sănătate și dragoste.

Sărbătoarea Sânzienelor marchează începutul verii în calendarul popular, având loc la trei zile după solstițiul de vară, de aceea poartă și numele Cap de vară.

https://www.youtube.com/watch?v=3ehKjiwnxFE&app=desktop

An Nou Fericit!

"Astăzi, dau prima pagină din jurnalul anului 2017...L-am primit, în dar, de la Viață, cu toate cele 365 de foi albe ce se doresc a fi scrise de mâna mea.

Am la îndemână toate opțiunile: culori, visuri, zâmbete, bucurii, sănătate, dureri, iluzii, tristeți, iubire, lumină, întuneric, liniște, haos, cuvinte, tăceri, oameni, acțiuni, emoții, gânduri...

În acest an, fără doar și poate, îmi dau voie să aleg din toate, ce și cât doresc.., lăsând viața să se întâmple surprinzător, neașteptat dar și spectaculos...

Zi de zi, îmi dau voie să fiu unicul scriitor al vieții mele. 

Asta e tot ce-mi doresc: să fiu un suflet viu în propria-mi viață!

Să fie o zi și un început de an care să conteze pentru fiecare dintre noi, Oameni frumoși!!!"

Tăcerea cuvintelor

Anul Nou

de Vasile Militaru

Din cireşul veşniciei
S-a mai scuturat o floare
După ce-a visat sub lună
După ce-a surâs sub soare.

Şi-n clipita-n care floarea

A căzut pierind în vânt,
Câte visuri neîmplinite,
Câte doruri nu s-au frânt!

Dar în locul celei duse,
Altă floare vine acum,
Sufletul să ni-l îmbete
Cu nemaigustat parfum.

Şi cum primăvara codrul
Muguri mii desface-n rouă,
Floarea nouă ne aduce
Muguri de nădejde nouă.

Îmbrăcaţi al vostru suflet
În veşmânt de sărbătoare
Şi primiţi cu imn de slavă
Noua veşniciei floare.

Iar dacă-ntre voi iubirea
Va cânta fără să plângă,
Nici un vis n-o fi himeră,
Nici un dor n-o să se frângă.

Un An Nou Fericit!

Acum,la sfârşit de an, e momentul să privim înainte, să sperăm că vom fi mai puternici și mai încrezători, că vom iubi mai mult și că vom ști să folosim lecțiile din acest an ca pe ceva ce ne poate ajuta să ne autodepășim.

Fie ca toate visele pe care le făuriți în această zi să se împlinescă și drumul străbatut pentru realizarea lor să vă aducă bucurie în inimi, iar în case fericire și belșug! Totodată, să nu va pierdeți iubirea, speranța și credința!

După un an greu, am hotărât să fiu mai reținut în a-mi dezvălui dorințele. Totuși, pentru 2017 îmi doresc în afara faptului de a-mi redobândi sănătatea și de a avea inspirația de a alege binele, să fiu "orb", "surd " şi "mut" la cuvintele linguşitoare ale oamenilor, la armele cu care ei atât de des mă rănesc sau se răzbună, la răutăţile îndreptate împotriva mea, dar să nu fiu niciodată orb la minunile pe care Domnul le-a făcut şi le face, să nu fiu niciodată surd la chemările Sale gingaşe, pline de blândeţe şi de milostivire, să nu fiu niciodată mut spre a-L lăuda mereu, spre a-I mulţumi şi spre a-I cere ajutor şi îndurare!

Vă doresc, dragii mei, un an 2017 cu multe împliniri, dar mai ales cu multă sănătate și iubire!

La Mulți Ani!

Cu prietenie,

Ionel Mesaroș

Ziua lui Iisus

"25 Decembrie,  ziua lui Iisus! 

Să ne bucurăm că îl putem primi, cu speranța că de această dată va fi mai bine și că ne vom ridica peste toate umbrele lumești și vom putea pune mai presus de toate: 

*IUBIREA * VIAȚA * IERTAREA *

E ajunul tainei celei mai adânci...

De ne-am trezi la răsărit cu inima curată cu care am venit pe lume, am putea-o schimba și ar fi o lume mai bună.

Să aveți numai bucurii, sănătate și iubire, dragi prieteni!"-Maria A. M-Kästner

Crăciunul

"Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să preţuieşti pacea şi bunăvoinţa, să oferi, din plin, compasiune.”

Calvin Coolidge

Sărbători Fericite!

"Crăciunul este momentul în care s-a unit cerul cu pământul şi omul cu divinitatea."- David Boia

Astăzi, în ajunul Nașterii Mântuitorului, Fiul lui Dumnezeu, Iisus Christos, Pruncul născut în ieslea din Bethleem, să vă umple casele şi vieţile cu bucurie, sănătate şi multă înţelepciune!

Maica Domnului...

Maica Domnului nu L-a purtat numai în pântece pe Domnul Hristos, ci L-a purtat şi în inima ei, şi de inima ei nu S-a despărţit niciodată Fiul său, Domnul Hristos. O mamă este mamă pentru veşnicie, nu pentru vremelnicie.Niciodată nu i se va lua unei mame calitatea de mamă. Şi nu e mamă numai când îl poartă pe copilul său în pântece, ci e mamă pentru totdeauna, pentru veşnicie.

Aşa e şi Maica Domnului, mamă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi dacă nu-L mai poate purta în pântece şi nu-L mai poartă de fapt în pântece, îl poartă în inima ei şi de inima ei niciodată nu S-a despărţit Domnul Hristos.

Arhimandrit Teofil Părăian

Ziua Limbii Române

„A vorbi despre limba în care gândeşti e o sărbătoare.” (Nichita Stănescu)

Pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, ziua de 31 august a fost proclamata, prin legea 53/2013, drept Ziua Limbii Române.

Învaţată în familie şi în şcoală şi apoi, iubită şi cultivată, sau ignorată, poluată sau uitată, limba e vie şi puternică pentru că exprimă, uneşte sau dezbină, defineşte identitatea, se moşteneşte şi se lasă moştenire.

“Limba română are virtuţi complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană” afirma Petre Ţuţea, iar Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.”

Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. Ce patrie minunată este această limbă! 

Limba română, cu toată diversitatea, bogăţia şi forta sa expresivă, n-a aşteptat însă o anume zi pentru a fi sărbătorită, marii gânditori, scriitori şi poeţi au celebrat-o prin toate scrierile lor sau au cântat-o în ode, iar înţelepciunea populară s-a exprimat despre limba noastră strămoşească cu haz şi har în proverbe şi zicători.

Oda “Limba noastră” a poetului Alexe Mateevici a devenit chiar imn naţional al Republicii Moldova, limba română fiind liantul unităţii etnice şi spirituale a neamului românesc.

„Pentru mine limba română e distanța dintre inimă și umbra ei, care se numește suflet.”(Fănuș Neagu)

LA MULŢI ANI, PNL!

     

     Partidul Naţional Liberal s-a înfiinţat  la 24 mai 1875.

Postul Paștelui

Astăzi, 14 martie 2016, a început Postul Mare.

În satul natal al lui George Pop de Băsești, cel care și-a lăsat toată averea Bisericii, Postul Sfintelor Paști este un moment de purificare duhovnicească și de înviorare sufletească. 

Băseștenii, urmașii lui Badea George, patriarhul cauzei românești, au credința că prin post se vor smulge din ființa lor rădăcinile patimilor și, astfel, se va reface asemănarea cu Dumnezeu, stricată de păcat. În acest fel, vor câștiga frumusețea sufletului, care este adevărata podoabă a omului.

Cu această ocazie, suntem invitați să cerem iertare de la oameni și să iertăm, chiar dacă nu ni se cere iertare, indiferent de anotimpul vieții în care ne aflăm. Suntem chemați să viețuim cu toții în iubire, iertare și fapte bune… Drumul curățirii să aducă mult folos duhovnicesc!

Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi părtăşia Sfântului Duh să fie cu noi cu toţi!

Călătorie frumoasă spre Înviere!

Ziua Renașterii Naționale

Deși avea doar 24 de ani în 1859, când a avut loc Unirea Principatelor Române, Ziua Renașterii Naționale, George Pop de Băsești, a trăit cu entuziasm momentul alegerii ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, fiind convins că Principatele Unite fără Transilvania nu au viitor.

Badea George, cum i se spunea Patriarhului cauzei românești, s-a lăsat pătruns de fiorii sfinți ai acestui strălucit praznic național, fiind hotărât să lupte pentru o Românie Mare, întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu și pe credința poporului său.

Încă din tinerețe,în condițiile în care poporul în sânul căruia trăia era înlănțuit sufletește, fiind înăbușite cu brutalitate orice manifestarea a sufletului românesc dornic de libertate și cultură națională, George Pop de Băsești a militat pentru zdrobirea lanțurilor robiei sufletești, prin realizarea unirii tuturor celor de o limbă și de o lege într-un singur și nedespărțit stat românesc.

George Pop de Băsești, fiind un luptător pentru emancipare națională, la fel ca Mihail Kogălniceanu, unul dintre apropiații săi, a avut ca și crez național: "Dacă e păcat să atentezi la viața unui om, cu atât mai mare păcat e să atentezi la viața unui neam..."

Acest crez a fost întărit și după ultima întâlnire cu Mihail Kogălniceanu, în 1891, cu prilejul aniversării a 25 de ani de Unirea Principatelor, când acesta, deși grav bolnav, îl primește pe George Pop de Băsești și-i spune că numai solidaritatea poate scăpa neamul românesc.

Fiind Ziua Renașterii Naționale, închei cu sfaturile pline de înțelepciune pe care Mihail Kogălniceanu le-a oferit Domnului Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza: 

„Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi…

Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie!

Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi la linguşire!”

24 Ianuarie- Ziua Renașterii Naționale

Uniți în jurul Sfântului Adevăr, călăuziți de sacrele valori naționale și animați de fiorul simțămintelor de Iubire de Neam și Țară, astăzi, la 157 de la Unirea Principatelor Române, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, ar trebui să prindem într-o horă a unirii, în cuget și simțiri, nu de fațadă, pentru viitorul României, praznic ce ar trebui să devină cu adevărat Ziua Renașterii Naționale.

Din păcate, suntem dezbinați, uniți în jurul unor interese meschine, departe de spiritul ce ar trebui să se manifeste cu această ocazie.

Sper să vină vremea trezirii nației române și să ne prețuim cu adevărat valorile naționale!

Unirea Principatelor Române

Renaşterea naţională în timpul lui Alexandru Ioan Cuza

Eminescu

Boboteaza, în satul lui George Pop de Băsești

Botezul Domnului se prăznuieşte în fiecare an la 6 ianuarie, în amintirea botezului Mântuitorului Iisus Hristos în râul Iordan de către Sfântul Prooroc Ioan şi a Arătării Preasfintei Treimi. 

În Băsești, Boboteaza este una din cele mai populare sărbători. În ajunul acesteia, credincioşii postesc şi se pregătesc într-un mod special pentru a întâmpina marele praznic. Aceştia primesc preotul cu "botezul" sau cu "Iordanul", care le binecuvântează locuinţele şi gospodăriile cu Agheasmă Mare.

Boboteaza ocupă un loc special mai ales în viaţa credincioşilor din Băsești, unde cu acest prilej sunt organizate o serie de datini şi obiceiuri ce au rolul de a da o aură aparte acestui praznic împărătesc.

În Ajunul Bobotezei se purifică oamenii şi gospodăriile, prin stropirea lor cu apă sfinţită, se desfăşoară practici de stimulare a rodului pământului, dar sunt impuse şi interdicţii pentru a asigura bunăstarea şi sănătatea credincioşilor în noul an. 

Este îndătinată tradiţia că dacă Ajunul Bobotezei este ploios, tot anul va fi ploios, iar încotro stropeşte preotul cu busuiocul, de acolo vor veni ploile peste an. De asemenea, dacă în ziua de Bobotează este vreme frumoasă, oamenii cred că va fi un an îmbelşugat şi o vară frumoasă.

De asemenea, Boboteaza reprezenta în conştiinţa populară apogeul practicilor referitoare la întâlnirea ursitului şi a dragostei adevărate. În această noapte, fetele recurgeau la numeroase practici mai mult sau mai puţin magice pentru a-şi ghici sau vedea alesul.

Anul Nou

de Vasile Militaru

Din cireşul veşniciei
S-a mai scuturat o floare
După ce-a visat sub lună
După ce-a surâs sub soare.

Şi-n clipita-n care floarea
A căzut pierind în vânt,
Câte visuri neîmplinite,
Câte doruri nu s-au frânt!

Dar în locul celei duse,
Altă floare vine acum,
Sufletul să ni-l îmbete
Cu nemaigustat parfum.

Şi cum primăvara codrul
Muguri mii desface-n rouă,
Floarea nouă ne aduce
Muguri de nădejde nouă..

Îmbrăcaţi al vostru suflet
În veşmânt de sărbătoare
Şi primiţi cu imn de slavă
Noua veşniciei floare.

Iar dacă-ntre voi iubirea
Va cânta fără să plângă,
Nici un vis n-o fi himeră,
Nici un dor n-o să se frângă.

Sărbători binecuvântate, dragi prieteni!

"Vise parfumate coboară din înălțimile celeste, pe aripa unui gând, și ne învăluie în cântec și lumină, în speranțe ce se înrădăcinează în lutul pe care olarul din noi, sufletul, îl modelează zi de zi, oferind vieții crâmpeie dintr-un zbor spre curcubeul ce vestește trecerea clipelor spre nemărginirea tăcerii, în universul umbrelor, în păienjenișul în care vremelnicia se topește în hăul eternității.

Cu inima încălzită de soarele speranței, cu ochii larg deschiși spre o lume necunoscută, viețuim în leagănul copilăriei, apoi ne zburătăcim, animați de vise, fără să conștientizăm că, prin naștere, prindem rădăcini, iar orice înstrăinare de locul unde am zărit cei dintâi zori ai zilei înseamnă rătăcire, o îmbolnăvire a sufletului, dacă nu luăm cu noi, în gând și-n suflet, lumea în care am răsărit.

Reîntorcându-ne, cu pașii străvezii ai gândului, în matca viselor ce ne-au parfumat pruncia, redescoperim curcubeul vieții, cântecul vântului și mângâierea luminii, nădejdea că nu am părăsit nicicând sălașul nașterii, cuibul copilăriei, dacă l-am păstrat în inimă ca pe o sacră comoară.

Să ne bucurăm de darul vieții, de zilele ce ne-au fost date, și să nu uităm niciodată de petecul de cer sub care ne-am adăpostit prima oară!

Va veni o zi când ne vom lua adio de la curcubeul vieții, când ne vom întoarce Acasă, în lumea drepților, într-un spațiu al nemărginirii, când zborul de odinioară, viața noastră pământească, se va metamorfoza într-o firavă floare de-nu-mă-uita, într-o vie amintire a celor ce ne-au iubit.

Fiți îndrăgostiți de viață, trăiți-o în fiecare zi, bucurați-vă de darul pe care l-ați primit și mulțumiți pentru el, prin săvârșirea faptelor bune! Numai așa fericirea poate fi deplină!"

"Curcubeul vieții"- Ionel Mesaroș