Puterea inimii

"Dacă noi oamenii am putea să ne odihnim puţin mintea în culcuşul liniştit al inimii am vedea cu totul altfel lumea şi tot ceea ce face zi de zi, dar mai ales am avea lumina care ne-ar arata lucrurile aşa cum sunt ele şi nu aşa cum vrem noi să fie.
Pentru că toate minţile din lumea aceasta nu preţuiesc cât preţuieşte o inimă."

Învăț

"Învăț.
Să scriu, să citesc, să cred, să iert, să văd, să înțeleg, să repar, să aleg, să-mi permit.
Învăț să pot să iau ce-i al meu, să dau fără regrete, mai departe, să nu reproșez, nimănui, nici chiar mie.
Învăț să-mi asum partea mea reală de vină și greșeală, să am răbdare și compasiune.
Învăț să simt ce nu înțeleg și să înțeleg ce nu simt.
Învăț să nu mă mai gândesc atât de mult cine și ce merită, dacă e momentul, dacă e omul, dacă avem voie, dacă ne ajunge timp, dacă e ok pentru ceilalți.
Învăț simplitate, confort, detașare. Să las în spate grijile, trecuturile, problemele, durerile, neîmpăcările, rupturile, toate „ne/nu”-urile. Să le las de tot, învăț.
Prin tăcere, gândire, introspecție, timp, disciplină, exerciții de voință.
Prin haos.
Prin cărți, călătorii și oameni.
Prin muzică, munți, teatru și mare.
Prin daruri primite, prin daruri date mai departe.
Prin iubire.
Prin pauze.
Prin ieșiri din starea de confort, prin încercări repetate, frustrări și așteptare.
Prin reîntoarceri în același loc.
Prin repetarea aceluiași gând, de un miliard de ori.
Prin destinații noi.
Prin timp pierdut. Prin timp câștigat.
Prin renunțare – la orgolii, stereotipuri, vechituri și modele.
Prin acceptare, toleranță și umanitate.
Învăț să fiu mai bună. Deschisă. Mereu nouă. Pregătită.
Este greu. Nimeni nu știe exact cum funcționează. Și nimeni nu oferă garanții, pentru nimic. Oricând se poate termina totul. Poți pierde, oricând, direcția sau credința. Te încurci, ai emoții, îndoieli, deraieri, ispite.
Este greu. Individual. În funcție de zi, de lună, de soare, de alții ca tine, de ceilalți – diferiți, străini, altfel.
Învăț să renunț. Învăț să caut.
Zilnic. An după an.

Și vine câte o zi, un om, o întâmplare, și înțelegi că nu de răspuns ai nevoie, ci de cineva care pune corect întrebarea. ”

Zina Zen

Sufletul

"Sufletul nu are imagine, dar calitatea lui are dovezi."

O zi de neuitat

Ziua de 29 iunie are din acest an pentru mine o triplă semnificație: deși, scriptic, am văzut lumina zilei pe 26 iunie, de fapt, sunt născut pe 29 iunie, zi care coincide cu ziua de naștere a mamei mele, ce ar fi împlinit în acest an 79 de ani, de nu ar fi plecat la Ceruri în 1993. Din acest an, ziua de 29 iunie s-a "îmbogățit" cu un alt moment de neuitat, plecarea la cele veșnice a fratelui meu, cel care după decesul tatălui meu în 1974,a fost pentru mine ca un tată.

La începutul acestei săptămâni am fost șocat de vestea că fratele meu, după câteva ore de la ieșirea din serviciu, a făcut infarct.

În final, vă mulțumesc și pentru suportul moral pe care mi l-ați oferit!

Sper să reușesc să trec cât mai curând pentru acest moment dureros din viața mea și să fiu alături de voi ca în zilele bune!

Cu considerație și recunoștință, 

Ionel

Sânzienele

Astăzi sunt Sânzienele, sărbătoarea iubirii. Sărbătoare solară şi lunară, totodată, (24 iunie), i se mai spune Drăgaica, Ziua Soarelui, Ursina, Amuţitul Cucului. Se spune că sânzienele sunt zâne, că sunt fete-flori. Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, jucând. Sunt personaje mitice ce stau sub semnul unei tainice antropomorfizări a plantei cu acelaşi nume. Trăiesc în cete, ascunse de ochiul omenesc, şi îşi fac simţită prezenţa doar în noaptea de 23 spre 24 iunie. Atunci dansează în poieni şi pe maluri de ape, intensifică mirosul florilor, sporesc puterea tămăduitoare a plantelor de leac. Dacă oamenii sunt răi, Sânzienele devin nemiloase şi îi pedepsesc pe măsură.

Sânzienele este cea mai mare sărbătoare păgână a anului și singura admisă, chiar cu numele ei, în calendarul creștin-ortodox. Timpul se face bun, îngăduitor, crește și cuprinde gândul omului, purtându-l peste câmpurile și poienile pline de flori de Sânziene, parfumate cu miros de Rai. Noaptea de Sânziene este una cu adevărat magică. Este noaptea focurilor de vară, fiindcă este vară în cer şi vară pe pământ, iar ziua se transformă în eternitate. 

Sărbătoarea Sânzienelor este, în tradiţia populară, un prilej de a sărbători soarele şi muncile agricole specifice verii. În multe zone din ţară, se aprind noaptea focuri pe dealuri. În unele sate, oamenii umblă cu făcliile aprinse, înconjurând casa, ogoarele, grajdurile.

Spre dimineaţă, flăcăii umblă prin sat şi aruncă cununiţe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat.

Componenta creştină a sărbătorii este decisivă, pentru că e ziua naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, numit de Dumnezeu Îngerul Meu, profetul care l-a botezat pe Iisus în râul Iordan.

Se spune că, în noaptea de Sânziene se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană.

Copilăria

Copilăria-i o rază de soare,
E primul şi cel din urmă cuvânt.
E ţesută-n aur şi-n mărgăritare,
Copilăria-i o adiere de vânt.

Copilăria-i un zâmbet, un vis, e veselie,
E pasărea ce-alunecă-n zare
Şi-un gând pribeag de-o veşnicie,
Copilăria-i o suavă floare.

Copilăria nu trebuie răpită,
Căci e primul nostru cuvânt
Şi o comoară prea greu găsită...
Copilăria-i o adiere de vânt...

Mihaela Runceanu -Să fim copii!

Copilărie

Sărbători Fericite!

"Primăvara și frumusețea ei ne întâmpină cu vestea că Hristos a înviat, aducând bucurie tuturor celor ce-L iubesc. Să rămânem în iubirea lui Dumnezeu și să fim iubitori de Dumnezeu, iar în slăbiciunile noastre, Hristos Cel înviat să nu ne lipsească de iertarea, binecuvântarea și dragostea Sa.

Sfintele Sărbători de Paşti să vă aducă ani mulţi cu pace şi bucurie, sănătate şi mântuire. Vă dorim sărbători pline de lumină, întâmpinându-Vă cu îngerescul salut pascal:

Hristos a înviat!"

ieromonah Hrisostom Filipescu

Paște Fericit!

Lumina Învierii să vă binecuvânteze cu sănătate și fericire!

În fiecare anotimp al vieții, smerenia, bunătatea, ascultarea și curajul, virtuțile Domnului, să vă ajute să vă împliniți sufletește, spre a găsi calea spre Mântuire!

Sărbători cu pace și iubire!

Paște Fericit!

Sărbători Pascale Binecuvântate cu Pace, Credință și Lumină!

Spiritul sfânt al celei mai mari sărbători a creștinătății, Învierea Domnului, să vă lumineze sufletele și casele! Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă ocrotească! Lumina Învierii să vă aducă bucurie, iubire și o minune care să vă schimbe viața în cel mai frumos mod posibil!

 

Paula Seling - La umbra crucii Tale

Răstignitele-mi cuvinte

Încoronată-i ziua, 

Pe înspinata frunte,

Apăsătoare teamă 

De cerul ăsta mut,

Durerea mă pândește 

Când rănile-i ascult

Trădarea din mulțime 

Vrea ochii să-mi sărute.

Învinge calea crucii,

E un prelung refren,

Când vocile de ceară 

Se-aprind în catedrale,

Și mila se topește 

Pe corzile vocale,

O lungă agonie 

În oful său etern.

Nu am cerut vreodată,

Dar eu acuma-ți cer,

Privește și la el 

Cu ochii de părinte,

Și pune-mă pe mine,

Pe-o cruce de cuvinte,

Să poată versul meu 

Să-ți ierte surdul cer.

MIRCEA TRIFU

Sub o salcie pletoasă

Am învățat

"Am învăţat să fac din fiecare clipă o sărbătoare. 
Să mă arunc în fiecare secundă, 
să nu mă tem de viaţă, 
să nu mă abţin, 
să las clipele să mă înnebunească, 
să îmi clocotească pulsul,
să am curajul să trăiesc soarele,
să îmi ţâşnească sângele prin gânduri,
să râd să mă audă tot universul,
să îngenunchez lumina."

Chris Simion

Blândul păstor

Paște Fericit!

Celor care azi prăznuiesc Paștele, le doresc ca spiritul sfânt al celei mai mari sărbători a creștinătății, Învierea Domnului, să le lumineze sufletele și casele! Dumnezeu să îi binecuvânteze și să-i ocrotească!

La Mulți Ani, de Florii!

Cu ocazia sfintei sărbători a Floriilor, zi în care prăznuim intrarea triumfătoare a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, vă urez tuturor celor care purtați nume de floare “La Mulți Ani” și împlinirea tuturor dorințelor!

Mama

de Traian Dorz

Mi-ai cântat cu glas de lacrimi, legănându-mă alene,
alinându-mi cu-al tău cântec lacrima ivita-n gene.

Si mi-ai plâns înfiorată cântecele duioșiei,
de-ai trezit în al meu suflet, cald, fiorul armoniei.

Mi-ai citit în ceasuri sfinte din Cazanii si Scriptură,
a lui Dumnezeu iubire ele-n inima-mi crescură.

În singuratatea serii, luminat de raza lunii,
m-ai făcut să simt puterea și odihna rugăciunii.

De durerea altor inimi te-am văzut plângând pe tine
si de-atuncea port durerea altora si eu în mine.

Pentru adevar întruna te-am văzut fără de teamă
si de-atunci știu c-adevărul e curaj si lupta, mamă.

…A trecut în urma vremea si-ntr-o toamna grea, târzie,
m-a rapit de lânga tine lumea largă si pustie.

Ai vărsat atunci, amare, mii de lacrimi în năframă
si cu inima zdrobită m-ai pierdut în zare, mamă.

Mult umblai de-atunci prin lume, multe ochii mei văzură,
multe șoapte mă chemară, multe vânturi mă bătură,

dar, din mii de lucruri scumpe de fiinte si de nume,
tu-mi rămâi mereu ființa cea mai mult iubită-n lume.

…Astăzi tot străin si singur, si departe sunt de casă,
dar sunt fericit, măicuță, c-azi si tu ești credincioasă.

Si că stiu c-odata-n ceruri, unde nu mai sunt suspine,
fericit voi fi-mpreună, printre cei iubiti, cu tine.

Dumnezeu să-ti dăruiască, scumpă mamă, mângâiere,
mâna Lui să-ti steargă ochii de-orice lacrimi de durere.

Să-ţi văd chipul totdeauna luminat de bucurie,
cea mai fericită mamă, Doamne, mama mea sa fie!

Mama