Viața

"Dacă nu ştii ce să ceri de la viaţă, viaţa nu ştie ce să-ţi dea."

Ileana Vulpescu

Adevărata binecuvântare

"Binecuvântați sunt cei ce văd lucruri frumoase în locuri în care alți oameni nu văd nimic!"

Camille Pissara

Iubirea

Sublimul dragostei

Sfatul zilei

Crezul zilei

Crezul zilei

Sfatul zilei

Maxima zilei

"Într-un colţ al lumii este cineva care trăieşte o poveste ce se oglindeşte într-a ta. Acel cineva nu este departe. E cealaltă jumătate a cărţii. Nu mai pierde timpul scriind alte pagini.Caută-l! Restul îl veţi scrie împreună. Pentru că nu e nimic mai reuşit ca două poveşti ce se împletesc."

Giulia Carcasi

Maxima zilei

Boboteaza, în satul lui George Pop de Băsești

Botezul Domnului se prăznuieşte în fiecare an la 6 ianuarie, în amintirea botezului Mântuitorului Iisus Hristos în râul Iordan de către Sfântul Prooroc Ioan şi a Arătării Preasfintei Treimi. 

În Băsești, Boboteaza este una din cele mai populare sărbători. În ajunul acesteia, credincioşii postesc şi se pregătesc într-un mod special pentru a întâmpina marele praznic. Aceştia primesc preotul cu "botezul" sau cu "Iordanul", care le binecuvântează locuinţele şi gospodăriile cu Agheasmă Mare.

Boboteaza ocupă un loc special mai ales în viaţa credincioşilor din Băsești, unde cu acest prilej sunt organizate o serie de datini şi obiceiuri ce au rolul de a da o aură aparte acestui praznic împărătesc.

În Ajunul Bobotezei se purifică oamenii şi gospodăriile, prin stropirea lor cu apă sfinţită, se desfăşoară practici de stimulare a rodului pământului, dar sunt impuse şi interdicţii pentru a asigura bunăstarea şi sănătatea credincioşilor în noul an. 

Este îndătinată tradiţia că dacă Ajunul Bobotezei este ploios, tot anul va fi ploios, iar încotro stropeşte preotul cu busuiocul, de acolo vor veni ploile peste an. De asemenea, dacă în ziua de Bobotează este vreme frumoasă, oamenii cred că va fi un an îmbelşugat şi o vară frumoasă.

De asemenea, Boboteaza reprezenta în conştiinţa populară apogeul practicilor referitoare la întâlnirea ursitului şi a dragostei adevărate. În această noapte, fetele recurgeau la numeroase practici mai mult sau mai puţin magice pentru a-şi ghici sau vedea alesul.

Viața

"Viaţa este ca urcuşul pe scări. După ce te-ai chinuit să urci fiecare treaptă şi ai ajuns în sfârşit sus, ai toate şansele să găseşti o uşă încuiată. Însă fiecare treaptă reprezintă o oportunitate şi o provocare unică. Fiecare te apropie mai mult de atingerea obiectivelor! Iar atunci când ajungi sus, uşile se vor deschide pentru că cheia este la tine!"

Pat Quesenbury

Maxima zilei

Maxima zilei

Maxima zilei

Sfatul zilei

Clipa

Cugetarea zilei

Arta de-a învinge

Fă-ți timp...

Maxima zilei

Citatul zilei

ANUL NOU

de Vasile Militaru

Din cireşul veşniciei
S-a mai scuturat o floare
După ce-a visat sub lună
După ce-a surâs sub soare.

Şi-n clipita-n care floarea
A căzut pierind în vânt,
Câte visuri neîmplinite,
Câte doruri nu s-au frânt!

Dar în locul celei duse,
Altă floare vine acum,
Sufletul să ni-l îmbete
Cu nemaigustat parfum.

Şi cum primăvara codrul
Muguri mii desface-n rouă,
Floarea nouă ne aduce
Muguri de nădejde nouă..

Îmbrăcaţi al vostru suflet
În veşmânt de sărbătoare
Şi primiţi cu imn de slavă
Noua veşniciei floare.

Iar dacă-ntre voi iubirea
Va cânta fără să plângă,
Nici un vis n-o fi himeră,
Nici un dor n-o să se frângă.

La mulți ani!

Sărbători Fericite!

La Mulți Ani!

Un An Nou Fericit!

Zile Senine!

Rețetă pentru un an bun

La Mulți Ani!

Un An Nou Fericit!

La Mulți Ani!

Anul Nou

de Vasile Militaru

Din cireşul veşniciei
S-a mai scuturat o floare
După ce-a visat sub lună
După ce-a surâs sub soare.

Şi-n clipita-n care floarea
A căzut pierind în vânt,
Câte visuri neîmplinite,
Câte doruri nu s-au frânt!

Dar în locul celei duse,
Altă floare vine acum,
Sufletul să ni-l îmbete
Cu nemaigustat parfum.

Şi cum primăvara codrul
Muguri mii desface-n rouă,
Floarea nouă ne aduce
Muguri de nădejde nouă..

Îmbrăcaţi al vostru suflet
În veşmânt de sărbătoare
Şi primiţi cu imn de slavă
Noua veşniciei floare.

Iar dacă-ntre voi iubirea
Va cânta fără să plângă,
Nici un vis n-o fi himeră,
Nici un dor n-o să se frângă.

Un An Nou Fericit!

Acum, în pragul noului an, e momentul să privim înainte, să sperăm că vom fi mai puternici și mai încrezători, că vom iubi mai mult și că vom ști să folosim lecțiile din acest an ca pe ceva ce ne poate ajuta să ne autodepășim.

Fie ca toate visele pe care le făuriți în această zi să se împlinescă și drumul străbatut pentru realizarea lor să vă aducă bucurie în inimi, iar în case fericire și belșug! Totodată, să nu va pierdeți iubirea, speranța și credința!

După un an greu, în care mi-am pierdut fratele și cel mai bun prieten, am hotărât să fiu mai reținut în a-mi dezvălui dorințele. Totuși, pentru 2016 îmi doresc în afara faptului de a fi sănătos și de a avea inspirația de a alege binele, să fiu "orb", "surd " şi "mut" la cuvintele linguşitoare ale oamenilor, la armele cu care ei atât de des mă rănesc sau se răzbună, la răutăţile îndreptate împotriva mea, dar să nu fiu niciodată orb la minunile pe care Domnul le-a făcut şi le face, să nu fiu niciodată surd la chemările Sale gingaşe, pline de blândeţe şi de milostivire, să nu fiu niciodată mut spre a-L lăuda mereu, spre a-I mulţumi şi spre a-I cere ajutor şi îndurare!

Vă doresc, dragii mei, un an 2016 cu multe împliniri, dar mai ales cu multă sănătate și iubire!

La Mulți Ani!

Cu prietenie,

Ionel Mesaroș

Crăciun Fericit!

"Nu avem nevoie de anumite zile ca să fie sărbătoare, că să fim mai buni, mai frumoşi, mai calzi, mai iertători, mai iubitori, mai… Toate zilele noastre pot deveni o sărbătoare nesfârşită."

Hrisostom Filipescu

Sărbători binecuvântate, dragi prieteni!

"Vise parfumate coboară din înălțimile celeste, pe aripa unui gând, și ne învăluie în cântec și lumină, în speranțe ce se înrădăcinează în lutul pe care olarul din noi, sufletul, îl modelează zi de zi, oferind vieții crâmpeie dintr-un zbor spre curcubeul ce vestește trecerea clipelor spre nemărginirea tăcerii, în universul umbrelor, în păienjenișul în care vremelnicia se topește în hăul eternității.

Cu inima încălzită de soarele speranței, cu ochii larg deschiși spre o lume necunoscută, viețuim în leagănul copilăriei, apoi ne zburătăcim, animați de vise, fără să conștientizăm că, prin naștere, prindem rădăcini, iar orice înstrăinare de locul unde am zărit cei dintâi zori ai zilei înseamnă rătăcire, o îmbolnăvire a sufletului, dacă nu luăm cu noi, în gând și-n suflet, lumea în care am răsărit.

Reîntorcându-ne, cu pașii străvezii ai gândului, în matca viselor ce ne-au parfumat pruncia, redescoperim curcubeul vieții, cântecul vântului și mângâierea luminii, nădejdea că nu am părăsit nicicând sălașul nașterii, cuibul copilăriei, dacă l-am păstrat în inimă ca pe o sacră comoară.

Să ne bucurăm de darul vieții, de zilele ce ne-au fost date, și să nu uităm niciodată de petecul de cer sub care ne-am adăpostit prima oară!

Va veni o zi când ne vom lua adio de la curcubeul vieții, când ne vom întoarce Acasă, în lumea drepților, într-un spațiu al nemărginirii, când zborul de odinioară, viața noastră pământească, se va metamorfoza într-o firavă floare de-nu-mă-uita, într-o vie amintire a celor ce ne-au iubit.

Fiți îndrăgostiți de viață, trăiți-o în fiecare zi, bucurați-vă de darul pe care l-ați primit și mulțumiți pentru el, prin săvârșirea faptelor bune! Numai așa fericirea poate fi deplină!"

"Curcubeul vieții"- Ionel Mesaroș

Sărbători Fericite!

„Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să preţuieşti pacea şi bunăvoinţa, să oferi, din plin, compasiune.”

Calvin Coolidge

Crăciun Fericit!

Ce este Crăciunul?

"Ce este Crăciunul? Este nostalgie pentru trecut, curaj pentru prezent, speranţă pentru viitor. Este o dorinţă ferventă ca fiecare ceaşcă a vieţii să fie plină de binecuvântări bogate şi eterne şi ca fiecare drum să ducă spre pace.”

Agnes Pharo

Zile de neuitat...

Despre evenimentele din Decembrie ’89 s-a scris mult. Uneori, în locul adevărului s-a ales mistificarea lui, iar acest lucru mă doare.

Se caută din ce în ce mai puțin adevărul evenimentelor, se vorbește tot mai rar despre misterul acelor timpuri și se spune, doar de ochii lumii, tot mai în șoaptă pentru a nu deranja, până ce uitarea se va așterne definitiv peste această filă de istorie. Așa se încalcă una dintre legile catehismului existenței umane, ce poruncește ca viitorul unei nații să nu fie fondat pe minciună.

Am trăit acele clipe la intensitate maximă. Era și firesc. Oricând mă puteam înfrăți cu moartea, iar astăzi să fiu doar o amintire.

Deși au trecut 26 de ani de la evenimentul ce a marcat eliberarea de sub tirania ceaușistă, amintirile îmi sunt vii, ca și când totul s-ar fi petrecut ieri. Era și normal ca un om, ce a simțit pe viu fiorii acelor zile de groază, fiind militar, să am o asemenea stare.

Simțeam că moartea ne pândea pe la colțuri. Sentimentul acesta se accentua, atingând cote paroxistice, când aflam cu durere că izbutise să-i răpună pe unii dintre prietenii și camarazii mei, trecându-i în rândul martirilor neamului.

S-a vărsat sânge nevinovat la Timișoara, la București, la Sibiu și în alte localități ale României, jertfe care ne obligă să apărăm cu toată ființa valorile supreme câștigate atunci, libertatea și democrația.

Fiind participant al evenimentelor din Decembrie ’89, chiar dacă nu am certificat care să ateste calitatea de revoluționar, aidoma majorității colegilor mei, la peste două decenii de le momentul crucial din istoria noastră ce a pus capăt dictaturii ceaușiste, vă împărtășesc câteva trăiri din acele zile de neuitat.

Pe 17 decembrie 1989, în timp ce mă aflam acasă, un agent de la cazarmă mi-a adus la cunoștință ca am primit un indicativ de alarmă de luptă.

M-am deplasat imediat la unitate . Mi-am dat seama că nu e un simplu exercițiu pentru antrenarea personalului, dar nu știam care era adevărul ”gol-goluț”. Ne aflam într-o situație inedită, dezinformările ajungând la apogeu. Deși bănuiam care era mobilul evenimentelor , nimeni nu îndrăznea să-l confirme.

După ce am aflat că Vasile Milea, ministrul Apărării Naționale, și-a pus capăt zilelor, iar situația de la frontiera României s-a precipitat, starea de tensiune s-a accentuat.

La orele amiezii, primisem ordin să ridicăm muniție de război și să ne pregătim pentru a fi în măsură să ne deplasăm, dacă va fi cazul, în raionul de rezervă, o locație despre care știam doar că se află la circa 60 de kilometri, în mijlocul unei păduri.

Deși eram înarmați până-n dinți , o stare de încordare a pus stăpânire pe noi, lucru explicabil și pentru faptul că niciodată țintele noastre nu erau vii.

Clipele treceau cu repeziciune. Momentele până la care trebuia să ne învingem pe noi înșine, conștiința care refuza să fie părtașă la un act criminal, erau tot mai aproape. În noi se ducea o adevărată bătălie a cărui ecou a reverberat când camarazii noștri de la Timișoara, foștii mei colegi de școală, cu care eram în legătură operațională, ne-au anunțat că sunt atacați. M-am îngrozit la gândul că ei trebuiau să riposteze, să deschidă focul pentru a se apăra.

Nu a trecut mult timp și un mesaj recepționat ne-a panicat și pe noi, cu toate că ne aflam la distanță apreciabilă de zonele fierbinți. Niște elicoptere necunoscute, ale căror convorbiri le-am recepționat, se îndreptau spre noi. Am reacționat imediat. Eu, împreună cu cel mai versat coleg în tehnica de localizare, am rămas să supraveghem tehnic situația de pe acea frecvență,1744, ceilalți ocupând poziții de tragere în jurul unității. După 20 de minute , elicopterele respective au primit ordin să se retragă la Bază; De abia atunci inima ne-a revenit la loc, însă totul pentru puțin timp. Faptul că mr. Nița Romulus Octavian, comandantul meu din Școala Militară de Ofițeri Activi de Transmisiuni, un om pentru care aveam o stimă deosebită, a căzut la datorie , încercând să apere, împreună cu plutonul pe care-l comanda, Poșta Centrală din Sibiu, m-a marcat profund.

În acele zile s-a exercitat o formidabilă presiune psihologică ce justifica oricând apariția de erori, uneori, dirijate, ce au transformat în victime oameni nevinovați.

În Decembrie ’89, societatea românească a vrut să renască în adevăr, însă interese meschine, interne și externe, au obturat această năzuință, compromițând această filă a istoriei naționale, uzurpând, astfel, speranțele celor ce am crezut cu adevărat în triumful binelui!

În numele inimilor ce s-au jertfit pe altarul viselor de libertate și democrație, suntem datori să încercăm să vindecăm adevărul, să-l aducem în lumină și să-l ținem deasupra cu orice risc!

Dumnezeu să-i odihnească în pace pe cei care s-au jertfit pentru ca țara să iasă de sub carapacea dictaturii ceaușiste!

Ionel Mesaroș

Citatul zilei

Omul frumos

Şapte reguli cardinale în viaţă

1. Faceţi pace cu trecutul dumneavoastră!
2. Nu vă priveşte ce gândesc alţii despre dumneavoastră!
3. Timpul vindecă aproape totul.
4. Nu vă comparaţi viaţa cu a altora şi nu-i judecaţi!
5. Nu gândiţi prea mult! Este ok să nu deţineţi toate răspunsurile.
6. Nimeni nu este responsabil de fericirea dumneavoastră, cu excepţia dumneavoastră.
7. Zâmbiţi! Nu sunteţi proprietarul tuturor problemelor din lume.

Maxima zilei...

A Patra Lege a Fericirii

Ziua României

Țara mea

de Viorel Boldis

Câteodată curvă, altădată sfântă,
uneori urâtă, alteori încântă,
câteodată slabă, altădată grasă,
uneori mi-e dragă, alteori nu-mi pasă,
câteodată dulce, altădată amară,
uneori e iarnă, alteori e vară,
câteodată doarme, altădată-i trează,
uneori e laşă, alteori vitează,
câteodată apă, altădată foc,
uneori aleargă, alteori stă-n loc,
cateodată-i oarbă, altădată vede,
uneori timidă, alteori se-ncrede,
câteodată bună, altădată rea...
Ţara mea-i orice, dar e ţara mea!

Bat clopote

La Mulți Ani!

Decembre

La mulți ani, români!

Țara din noi