COMOARA DIN VÂLCEAUA LUPILOR

Marcel Iureş-Iubirea

2012-02-14T12:54:00.001+02:00

După 19 ani...

2012-02-13T09:40:00.002+02:00

Au trecut 19 ani de când vorbesc despre mama mea numai din amintiri.Mi-e dor de ea!

În tot ce este mai frumos în existenţa aceasta o regăsesc pe maicuţa mea .Era o fiintă simpla ,cu frică de Dumnezeu,cu dragoste pentru oameni, o icoană de bunătate şi blândeţe.

Pe 13 februarie 1993,la 22.30,măicuţa mea a părăsit această lume ,cu ochii înlăcrimaţi,după o viaţă de adevărată luptă,crescând singură 3 copii după ce tatăl meu ,la numai 37 de ani ,plecase la Ceruri.

Timpul a trecut ,însă nu mi-a putut îngropa în uitare amintirile.

Şi azi,după atâţia ani,mă simt ocrotit de ea.Ori de cate ori am de luat o decizie hotărâtoare,în noaptea ce precede acel moment vital,sunt "sfătuit"de forţe necunoscute.Îmi place să cred că sfetnicul bun al nopţii este mama mea.Gândul călăuzitor, venit de undeva din tenebrele timpului,dintr-o lume necunoscută ,mă îmbie să aleg calea cea dreaptă.

Atâtea zile câte voi avea, îmi va rămâne vie în minte amintirea ei.Măicuţa mea a fost ,este şi va fi soarele copilăriei mele! Deşi e dincolo de timp,ea va rămâne pururea îngerul meu păzitor!

Testamentul unui român

2012-01-29T15:52:00.001+02:00

Câţi dintre noi mai au lacrimi în ochi când vorbesc de România ,de români?!Parcă ne e ruşine să ne arătăm făţiş sentimentul de ataşament la românism.Fugim să nu fim văzuţi cu strălucirea ochilor ,încălziţi de flacăra dragostei de ţară sau ne retragem în indiferenţă ca şi când iubirea de ţară ar fi o ruşine.

La mitingul USL din capitală ,actorul Emil Hossu ne-a lăsat un testament inestimabil ,presimţind că sfârşitul său lumesc se apropie :”Indiferenţa este esenţa lipsei de umanitate” şi “… nu poate fi iubit cineva care nu iubeşte pe nimeni.”Două fraze memorabile ,simple,dar atât de adânci,încât ridică vălul de pe pancarta “Indiferenţa şi tăcerea te fac complice cu Puterea”,redeşteptând sentimentul responsabilităţii .

Românule, deşteaptă-te! Ridica-ţi privirea din pământ! Nu eşti un vierme, nu te lăsa călcat în picioare! Aminteşte-ţi că tu ai puterea de a schimba totul în jurul tău. Nu exista forţă mai mare decât cea a voinţei tale. Ridică-te! Atunci când eşti la pământ, nu poti să ripostezi, iar tu trebuie să lupţi, pentru viitorul tău,împotriva obsesiei maladive pentru putere absolută a celui care îşi desconsideră şi-şi dispreţuieşte cetăţenii cu o insolenţă de neimaginat ,care a ajuns preşedinte ,dar se comportă ca o bulibaşă.

Române,aprinde acea torţă din inima ta încă o dată şi luptă împreună cu semenii tăi pentru a-ţi căpăta înapoi ţara, onoarea, demnitatea. Nu-ţi întoarce spatele, nu închide ochii, aceasta este ţara ta, şi ştii că încă mai simţi acea "strânsoare" în piept şi lacrima din colţul ochilor atunci când auzi "Deşteaptă-te, române!”

Traian Băsescu și camarila sa au avut convingerea că în ţara asta oricât i-ar călca în picioare pe oameni, oricât le-ai încălca drepturile, oricât i-ar duce la limita subzistenței, nimeni nu se va revolta niciodată. Nu e adevărat!Românii ,precum regretatul Emil Hossu,ne-au arătat că România are o șansă de a-şi apăra democrația şi de a-şi construi un viitor mai bun ,numai dacă ieşim de sub cochilia indiferenţei !

RICHARD CLAYDERMAN - NOSTALGIA

2012-01-29T13:16:00.000+02:00

Vis de iarnă

2012-01-26T15:11:00.001+02:00

Winter - Antonio Vivaldi

2012-01-26T15:10:00.002+02:00

Tatiana Stepa - DĂ, DOAMNE, IARNA

2012-01-26T15:09:00.001+02:00

Balada Para Adelina _ Richard Clayderman

2012-01-07T10:09:00.002+02:00

FR David vs Winda - Words

2012-01-06T10:47:00.002+02:00

Happy New Year 2012 !

2012-01-01T16:27:00.000+02:00

La Mulţi Ani!

2011-12-30T15:52:00.001+02:00

Stimaţi oaspeţi ,care treceţi pragul acestui univers online,vă urez ca Anul Nou să fie o punte spre ceva mai bun ,mai luminos !

Sper ca 2012 să vă confirme că,dacă vreţi cu adevărat, visele pot deveni realitate!

Vă doresc ca sufletul dumneavoastră să vibreze în armonie şi pace , iubirea să vă primească în braţele-i pline de căldură, norocul să vă urmeze oriunde, iar sănătatea să nu vă părăsească niciodată !

La cumpăna dintre ani, vă urez să aveți parte de sărbători binecuvântate, împreună cu cei dragi, iar noul an să vă aducă bunăstare și forța necesară împlinirii tuturor așteptărilor de mai bine!

Anul Nou Fericit!

Ionel Mesaroş

Happy New Year

2011-12-29T21:05:00.002+02:00

Colind -Corul bărbătesc din Finteuşul Mare

2011-12-25T20:44:00.002+02:00

Sărbători Fericite!

2011-12-23T13:45:00.003+02:00

De sfintele Sărbători, să deschidem uşa pentru oaspeţi dragi, şi inima pentru speranţă, bucurie şi lumină! Să fim mai buni şi să privim înainte cu încredere, ştiind că dacă avem credinţă, drumul din faţa noastră va fi presărat cu împliniri!

Celor care păşiţi pe acest tărâm online ,în murumurul tainic al colindelor de Crăciun ,sărbătorile de iarna să vă aducă lumină în gânduri, căldură în suflet, sănătate ,speranţă şi bucurii !

Crăciun Fericit şi un An Nou binecuvântat!

Fam.Ionel Mesaroş

Tudor Gheorghe -Vin colindătorii

2011-12-23T13:43:00.000+02:00

Mystical moments in Winter

2011-12-17T16:02:00.002+02:00

Urări de pe la noi !!!

2011-12-15T11:57:00.001+02:00

Ne-a mai rămas umorul.....dacă nu se va gândi cineva ca să-l impoziteze sau să-l cenzureze...

noi, adică .... Băse :

Aho, aho, poporul meu
Să ştiţi, îmi e şi mie greu!
Mi-e greu şi capul şi ficatul
C-am reformat azi noapte statul.
S-a umplut, ziceţi, paharul?
Nu-nţeleg unde-i amarul!
Ca cît e paharul plin
Ai uitat de orice chin!
Ia mai turnaţi măi, hăi hăi!

Nutzica :

Aho, aho, de la Bruxelles,
Unde sînt fotomodel
Şi îmi văd de interesuri.
Vă doresc ţoale Chanel
Şi-un an nou plin de succesuri!

Marko :

Aho, aho, coleg valah
Hai c-am scos ţara din crah!
Fără noi la guvernare
N-avea lumea de mîncare.
Fără unguri la putere
Nu curgea lapte şi miere.
Şi de n-aveam noi securea
Nu se lumina pădurea.
Ce-i dorim la România?
Puţin autonomia.

Roberta Anastase:

Iarna-i grea, Roberta-i mare
Cînd se scoală în picioare.
Dacă vreţi să număraţi
Doar la mine apelaţi.
Din cinci voturi amărîte
Eu vă fac vreo două sute.
N-are lumea ce mînca?
Luaţi de-aici reţeta mea.
Daţi-mi două-trei sarmale
Şi vă număr cinşpe oale.
Ia mai număraţi măi, hăi, hăi!

Nutzi Udrea:

ALRO, ALRO, oameni bogaţi
Staţi puţin, nu mă sunaţi,
Poate sîntem ascultaţi.
Si-apărem în stenograme
Cînd moare lumea de foame.
Vă aduc de la Palat
Contracte bune, de stat
Cu partidul Democrat.Ţara să o dezvoltăm
Şi poşete să ne luăm.
Sănătate, mult noroc
Şi pantofi mişto, cu toc!
Ia mai croşetaţi măi, hăi, hăi!

Victoras Titulescu :

Aho, aho, copii şi taţi,
mame şi pensionaţi,
Lîngă Boc v-alăturaţi
Şi cu vorbe vă-nfruptaţi!
Mîine criza se-nteţeşte
Bugetarul se-nrăieşte
Şi începe a urla,
Cum vrea Opoziţia.
Ia mai răbdaţi, măi, hăi, hăi!

Mircică:

S-a sculat mai an
Băsescu Traian
Şi-a încălecat
Încă un mandat,
Care mi l-a luat
Cînd m-am bucurat.
Cînd am ţopăit
Şi m-a ciuruit
Ca mi-a pus în plete
Flăcări violete!
Ia mai săriţi măi, hăi hăi!

Dan Diaconescu

Senzaţional! Aho!
Doar la mine în studio.
Întrebarea OTV:
Este bine sau nu e
C-anul se-nnoieşte des?
Trimiteţi un SMS!
Şi mai am ceva să spun
Numai pentru Moş Crăciun.
Moşule, ce te-aş ruga:
Ad-o pe Elodia!
Ia mai săpaţi măi, hăi hăi!

VC Tribunu :

Io-mi iubesc tare poporu
Şi îmi place pluguşorul
Dar vreau să vă zic ceva:
Io-s cam dus cu sorcova.
Nu mă plîng de compensate
Fiindcă am imunitate.
Nu ma tem de salmonela
Boala mea e Marko Bela.
Ia mai urlaţi măi, hăi, hăi!

Să nu faci nimic e tare greu, nu ştii când ai terminat !

P.S.Îi mulţumesc pentru acest material colegului meu din BPM al PNL Satu Mare,d-lui ing. Ivan Simion!

Malina Olinescu - Mi-e dor de tine

2011-12-13T12:29:00.002+02:00

Gânduri de Moş Nicolae

2011-12-05T13:59:00.003+02:00

Au trecut ani mulţi de când nu mai cred în poveşti şi,totuşi,an de an,mă întreb ,în prejma zilei de Moş Niculaie,dacă m-am înşelat sau nu ,dacă am greşit ori nu,rupându-mă de crezul că Moşul există.

Copilăria ,adăpostită în amintirie mele, mă obligă să dau bir cu fugiţii în lumea care odinioara îmi era atât de dragă,un tărâm sfinţit cu crezul că mereu,direct sau indirect, rămânem captivi în lumea basmelor,obligându-ne să credem că tu ,Moşule,eşti mult mai mult decât ne-am închipuit vreodată.Sub acest imbold de vis,am cutezat ,dragă Moşule,să-ţi scriu câteva rânduri.
Moşule, aş vrea să pun în sufletul fiecarui om câteceva ,care să-l înalţe : un strop de speranţă ,unul de încredere şi ,dacă nu-ţi cer prea mult,unul de bunătate.

Aş vrea să pot schimba lumea,să o fac să creadă în poveşti , ca să-şi asculte sufletul înaintea cugetului ,să dea ascultare poruncii de a fi, înainte de orice, OM!

Sper să nu mă uiţi niciodată şi să-mi ofei şansa de a zbura mereu dincolo de indiferenţă şi nepăsare şi să mă ajuţi să-mi hrănesc gândul că în tot răul pot descoperi un strop de bine,iar în amintirile dragi sufletului meu să aflu imboldul că imposibilul nu există!

Moşule, mi-aş dori să mă duci cu tine într-o seară magică ,spre răsăritul vieţii mele,în leagănul dulce al copilăriei,ca să pot simţi , din nou,emoţia, bucuria şi inocenţa copilului din mine, să pot vedea în ochii celorlalţi seninul privirii !
Moşule, nu mai vreau sa fiu mare!Dă-mi pentru o zi puterea de odinioară:mintea, sufletul şi trupul de atunci când credeam în Tine!Nu lăsa niciodată ca negura vremii să-mi tulbure inocenţa de copil al universului!.
Ştiu că nu îmi vei putea aduce ceea ce ţi-am cerut , dar te-aş ruga să-mi pui "în ghete" încrederea că voi reuşi să fac ceea ce îmi propun, alături de un pic de sănătate,împreună cu un gând bun pe care să-l împrăştiu de-a lungul şi de-a latul ,pretutindeni,pentru toţii copiii lumii!

Îţi mulţumesc,dragă Moşule!

R Kelly- I believe I can fly

2011-12-03T14:50:00.000+02:00

Veniţi români !

2011-12-02T10:59:00.001+02:00

Gala OFL Satu Mare 2011

2011-11-22T08:09:00.003+02:00

Ieri,20 noiembrie 2011,de la ora 17.00,la Filarmonica de Stat „Dinu Lipatti” din Satu Mare, a avut loc prima ediţie a "Galei Femeilor Liberale " a OJFL Satu Mare,invitată de onoare la acest eveniment a fost preşedinta Organizaţiei Naţionale a Femeilor Liberale,d-na Lucia Varga.

Desfăşurată într-o atmosferă de sărbătoare,sub sloganul"Femeile Liberale pot ajuta România !","Gala Femeilor Liberale" a evidenţiat potenţialul Organizaţiei Judeţene a Femeilor Liberale din Satu Mare ,capacitatea femeilor liberale de implicare în viaţa socială şi politică,forţa lor de a contribui la soluţionarea problemelor ţării.Cu această ocazie,au fost premiate cele mai merituoase doamne şi organizaţii ale femeilor liberale din judeţ.

În cadrul galei ,d-na Dorina Grunfeld, preşedinta Organizaţiei Judeţene a Femeilor Liberale Satu Mare, avându-le alături pe vicepreşedinta OJFL ,d-na Anna Maria Maruşca şi pe d-na Marcela Papici,preşedintă a Organizaţiei Municipale a Femeilor Liberale, au acordat aproximativ 20 de diplome reprezentantelor din judeţ care s-au remarcat de-a lungul timpului, dar şi unor organizaţii liberale din judeţul nostru . Astfel, pentru „calităţile deosebite şi implicarea de care au dat dovadă” au primit diplome: Anna Maria Maruşca, Aurelia Vulciu, Ramona Rişcău, Cristina Caiţa, Emilia Enătescu, Gabriella Sas, Rodica Kerekes, Alina Mocanu, Aurora Voichiţa Badea, Teodora Zetea, Ioana Câcău şi Doina Suth. Totodată, pentru activităţile întreprinse cu succes au fost premiate organizaţiile din Carei, Sanislău, Păuleşti, Ardud şi Culciu.
Şi pentru ca atmosfera festivă să fie completă, "Gala Femeilor Liberale" a fost o surpriza plăcuta şi pentru domni. Premiile surpriză le-au revenit lui Ovidiu Silaghi – preşedintele Organizaţiei Judeţene a PNL – pentru altruism, diplomaţie şi galanterie, deputatului Viorel Buda, premiat de femeile liberale pentru reprezentare în Parlamentul României,preşedintelui Organizatiei Municipale a PNL,Adrian Ştef, premiat pentru ambiţie, implicare şi perseverenţă şi viceprimarului municipiului ,Adrian Albu, premiat pentru devotament, loialitate şi implicare.La prima ediţie a "Galei Femeilor Liberale " au fost prezenţi Ovidiu Silaghi, preşedintele organizaţiei judeţene a PNL Satu Mare, Adrian Ştef, preşedintele organizaţiei municipale a PNL Satu Mare, dl deputat Buda Viorel,primarii şi viceprimari PNL din judeţ, precum şi numeroşi membrii ai Partidului Naţional Liberal. La această gală ,au fost invitate din partea PSD preşedinţii organizaţiilor de femei ,d-na Paula Mare,preşedinta Organizaţiei Judeţene a Femeilor din PSD şi d-na Eugenia Ardelean ,preşedinta Organizaţiei Municipale a Femeilor din PSD.

Organizatorii au pregătit şi un spectacol, susţinut de către tinerii de la "Royal Dance Club", Andra Barbu , trupa de dans celtic "Celtic Fire" din Tăşnad, dar şi prezentări de modă ale magazinului "Anna Biagini "şi ale brand-ului "Inedit", colecţii vestimentare prezentate de către modelele de la "Agenţia Gaby`s Models".

La această primă ediţie a galei a participat un public numeros ,care a întreţinut cu aplauze atmosfera în care domnea eleganţa şi bunul-simţ şi care,pe holul Filarmonicii , şi-a putut încânta ochii cu lucrările expuse de elevii Şcolii de Artă Satu Mare,într-o expoziţie cu vânzare.
Menţionăm că Organizaţia Judeţeană a Femeilor Liberale Satu Mare a fost înfiinţată în anul 2003, prima preşedintă a acestei organizaţii fiind d-na Laura Iancu.

Aniversare ASTRA la Satu Mare

2011-11-20T11:28:00.002+02:00

Vineri,18.11.2011, la Satu Mare, a avut loc aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Transilvane pentru Literatură Română şi Cultura Poporului Român – ASTRA.

Manifestările au cuprins momente festive la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” şi la Filarmonica „Dinu Lipatti”, cu participarea oficialităţilor locale şi ale unor personalităţi culturale sătmărene şi invitate din ţară.

Primul eveniment important a avut loc la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, unde a fost dezvelit un bust al lui Vasile Lucaciu în faţa sălii festive care-i poartă numele.

Înfiinţarea în 1861, la Sibiu, a Asociaţiei ASTRA a fost un moment astral în istoria poporului român, fiindcă această organizaţie a reunit elita intelectuală a românilor ardeleni care munceau şi luptau pentru emanciparea culturală şi politică a naţiunii române din Transilvania.Ideea înfiinţării sale sub forma unei Societăţi literare a românilor din Transilvania aparţine lui Avram Iancu,cu scopul trezirii ,cu adevărat, a conştiinţei naţionale a românilor şi a recunoaşterii, într-o formă sau alta, a forţei pe care aceştia o reprezintă, în ciuda asupririi de secole, pe teritoriul Transilvaniei.

Andrei Şaguna a reprezentat marea conştiinţă a unităţii culturale a românilor de pretutindeni şi, mai cu seamă, a celor din afara Principatelor Române, din Ardeal, Banat şi Bucovina, pe care a încercat să-i adune în vederea marelui ideal al Unităţii Naţionale. Fiind el însuşi un mare luptător, poate cel mai de seamă al ortodoxiei, a înţeles că unitatea naţională este mai presus de orice divergenţă, chiar religioasă, şi a conceput Asociaţiunea Transilvană ca societate culturală, în acelaşi timp ortodoxă şi greco-catolică. La 10 mai 1860, el a înaintat guvernatorului Lichtenstein al Ardealului cererea pentru aprobarea Astrei şi a solicitat lui Timotei Cipariu, George Bariţiu şi Ioan Puşcariu să elaboreze câte un proiect de statut, din care, în 1861, alcătuieşte statutul Astrei, participă la constituirea ei şi este ales preşedinte. Este momentul din care, până în 1948, toţi marii cărturari ai Transilvaniei au fost membri ai acestei Asociaţiuni.

ASTRA a reprezentat o adevărată academie populară a românilor, încurajând, stimulând şi organizând învăţământul, ştiinţa, cultura în genere, literatura şi artele în mod special. Astra a întemeiat primele şcoli pentru adulţi la sate, cu ajutorul învăţătorilor şi preoţilor. A publicat abecedare şi cărţi populare. A înfiinţat biblioteci, cele mai importante fiind la Sibiu şi Braşov, alături de numeroasele biblioteci săteşti şi case de citire.

Prin sistemul organizatoric, cu despărţăminte sau secţiuni şi cercuri, s-a extins în toată Transilvania şi, fără nici un ajutor oficial, prin cotizaţiile şi donaţiile membrilor, a reuşit, în petrecerea anilor, să aibă un bogat patrimoniu. „Biblioteca poporală” a Asociaţiunii a publicat numeroase cărţi de istorie, literatură, religie, economie, agricultură, creşterea animalelor şi igienă. A contribuit la înfiinţarea unor cooperative şi bănci. A organizat în permanenţă conferinţe, expoziţii şi muzee, sărbători tradiţionale, festivaluri de cântece şi dansuri populare, parade folclorice. Iar prin secţiunile ştiinţifico-literare a contribuit substanţial la dezvoltarea culturii profesioniste.

O contribuţie însemnată la dezvoltarea Astrei a avut şi străbunul meu,emblema satului în care m-am născut,George Pop de Băseşti,Preşedintele Marii Adunări de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918,acesta fiind "cel mai însemnat şi regulat donator al Astrei".

În 1878,la Băseşti,a avut loc Adunarea Generală a Despărţământului ASTREI-XI Sălaj.Atunci s-a instituit un premiu de 6 galbeni împărăteşti pentru disertaţiune pe tema "Modul şi mijloacele de a cultiva pământul pentru a obţine rod bogat".Premiul a fost obţinut de George Pop de Băseşti.Tot la Băseşti ,s-au ţinut adunările generale ale Astrei din 11 august 1885 şi 4august 1907.Ca un semn de recunoaştere a activităţii ,pe 2 martie 1913 ,la Băseşti a luat fiinţă Despărţământul Băseşti al Astrei,având în subordine 48 de comune ,2 biblioteci şi 3 coruri.

Primul președinte al Astrei a fost Andrei Şaguna , vicepreședinte Timotei Cipariu și secretar George Bariţiu. După ani de muncă laborioasă a Astrei, Timotei Cipariu declara în 1867 următoarele: „Simțul național s-a deșteptat în toată românimea. Națiunea română a venit la cunoștința poziției care i se cuvinte între națiunile Europei; ea va face toți pașii cuveniți pentru a ocupa această pozițiune cu demnitate. Am început a ne elibera patria, am început a ne elibera limba.”

Astăzi ,după 150 de ani de la înfiinţarea Astrei,suntem departe de vremurile în care valorile naţionale erau preţuite cu adevărat. În general ,ceea ce facem noi ,azi,participând la asemenea manifestări, e doar un exercitiu de imagine ,nimic mai mult!Nu mai credem în valori,dar,din pacate, ne folosim de ele !

Plâns de toamnă

2011-11-19T19:48:00.001+02:00

BELAGINELE – LEGILE FIRII

2011-11-18T19:46:00.610+02:00

Codul după care trăiau, în urmă cu mii de ani, pelasgii, înaintaşii daco-romanilor…

1. Dincolo de curgerea timpului şi de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu şi Veşnic, din care vin toate şi prin care fiinţează toate cele ce sunt. Totul şi nimicul sunt suflarea Sa, golul şi plinul sunt mâinile Sale, mişcarea şi nemişcarea sunt picioarele Sale, nicăieri şi peste tot este mijlocul Său, iar chipul Său este lumina. Nimic nu este făptuit fără de lumină şi tot ce vine din lumină prinde viaţă şi ia făptură.

2. Precum fulgerul aduce lumina şi din lumina tunetul şi focul ce se revarsă aşa este şi gândul omului, el trece în vorba omului şi apoi în fapta sa. Deci, ia aminte la asta, căci până la focul ce arde trebuie să fie o lumină şi un tunet. Lumina omului este gândul său şi aceasta este averea sa cea mai de preţ. Lumina prinde putere prin cuvânt, iar voinţa omului aprinde focul prin care se făptuiesc toate cele ce sunt în jurul său.

3. Fii ca muntele cel semeţ şi ridică a ta lumina mai presus de cele ce te înconjoară Nu uita că aceiaşi paşi îi faci în vârful muntelui ca şi în josul său, acelaşi aer este sus ca şi jos, la fel creşte copacul în vârf de munte ca şi în josul său, la fel luminează soarele piscul cel semeţ ca şi pământul cel neted.

4. Fii cumpătat ca pământul şi nu vei duce lipsa de nimic. Creangă prea plina de rod este mai repede frântă de vânt, sămânţa prea adâncă nu răzbate şi prea multă apa îi stinge suflarea.

5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu cât este mai înalt, cu atât rădăcinile sale sunt mai adânci în pământ, căci din pământ îşi trage tăria, nu uita asta. Cu cât te ridici mai mult, cu atât trebuie să cobori mai mult, căci măsura ridicării este aceeaşi cu măsura coborârii.

6. Puterea omului începe cu vorba nerostită, ea este asemeni seminţei care încolteşte, nici nu se vede când prinde suflare de viaţa. Lumina seminţei este cea care o ridică, pământul este cel ce-i dă hrana, apa îi da vigoarea, iar răbdarea o îmbracă cu tărie.

7. Priveşte răul şi ia aminte la învăţătura sa. La început este doar un firicel de apa, dar creşte tot mai mare, căci vine de la ce este mai mare şi lucrurile aşa trebuiesc împlinite, prin firea lor. Asemenea este şi gândul cel bun şi drept rânduit, el îşi face loc printre pietre şi stânci, nu ţine seama de nimic, îşi urmează drumul şi nimic nu-i stă în cale. Apa cu apa se adună, iar împreuna puterea este şi mai mare.

8. Ia seama de taina aceasta şi nu o uita, acel firicel de apa ştie unde vă ajunge, căci una este cu pământul şi toate cele ce-i vin în cale nu îl pot opri până la sfârşit. Astfel să iei seama la gândul tău unde trebuie să ajungă şi vei vedea că nimic nu stă în calea sa . Să-ţi fie gândul limpede pânaă la sfârşit; multe se vor ivi în calea sa, căci firea lucrurilor din jur este mişcătoare asemeni apelor. Apa cu apa se întâlnesc, pământ cu pământ şi munte cu munte.

9. Ia seama la gândul cel rău, fereşte-te de el ca de fulger, lasă-l să se ducă precum a venit, căci te-ndeamnă la lucruri nefireşti. Fereşte-te de vorbele deşarte şi de neadevăr; sunt ca pulberea câmpului ce-ţi acoperă ochii, ca plasa paianjenului pentru mintea şi sufletul tău. Ele te îndeamnă la trufie, înşelaciune, hoţie şi vărsare de sânge, iar roadele lor sunt ruşinea, neputinţa, sărăcia,boala, amărăciunea şi moartea.

10. Nu judeca oamenii după greutatea lor, după puterea lor, după averea lor, după frumuseţea lor sau după râvna lor, căci şi unul şi altul a lăsat din ceva pentru a creşte în altceva. Cel bogat este sărac în linişte, cel tare este slab pentru altul şi cel slab are tăria lui ascunsă. Cum firea lucrurilor este mişcătoare, asemeni este şi omul. Ce dă valoare unei unelte, trebuinţa sau frumuseţea? Duce un om mai mult decaâ boul? E mai bogat vreunul ca pământul? Doar cunoaşterea şi înţelepciunea îl ridică pe om peste dobitoace. Şi degeaba ai cunoaştere, dacă ea nu este lămurită de vreme.

11. Fierul înroşit a fost rece şi se va răci iarăşi; Vasul a fost pământ şi va fi iarăşi pământ; Pământul ce-a fost sterp acum este pământ roditor şi se va stârpi iarăşi peste vremi. Râvna omului face schimbatoare toate acestea. Dar râvna îi întoarce bucuria în tristeţe şi liniştea în nelinişte. Fierul şi focul ajută omul, dar îl şi vatămă. Şi aceeaşi râvnă îl îndeamnă a merge pe cărări neştiute şi nebătute de ceilalţi dinaintea lui. Tot râvna îl îndeamnă la strângere de averi, la mărirea puterii şi a se măsura cu alţii. Fereşte-te de a te măsura cu altul, căci trufia de aici se naşte; ea te va cobori mai jos de dobitoace şi te va despărţi de fratele şi de vlăstarul tău.

12. Neînteleptul este mânat de râvnă, dar înţeleptul încalcă râvna. Neînţeleptul suferă când râvna îl duce la pierdere şi la cădere, dar înţeleptul întotdeauna găseşte câstigul în pierdere şi înălţarea în cădere.

13. Trufia răceşte iubirea inimii şi o face în duşmanie şi nu există dobitoc mai josnic decât omul care nu mai are iubire în inima sa. Căci iubirea este cea dintâi putere şi chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva gândul tău să se împresoare cu trufia, căci mai jos de dobitoace vei ajunge.

14. Gândul bun şi vorba înţeleaptă îţi pot potoli necazul, îţi pot răcori inima, dar nu te vindecă, pentru că omul suferă dupa cum trufia a crescut în el, căci suferinţa este umbra trufiei.

15. Nu îţi lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, căci ele aşa cum vin, aşa pleacă. După orice zi vine şi noaptea şi după iarnă vine primăvara, căci aşa este rânduit şi asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se văd, se nasc, cresc şi apoi se întorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor rămâne pururi, iar aceasta are nenumărate şi nesfârşite ramuri şi, asemenea izvoarelor minţii şi sufletului tău, ele nu se arată la vedere. Căci o suflare şi un foc fac să crească toate cele ce cresc ierburi, copaci, dobitoace şi oameni – şi din aceeaşi vatră vin şi către aceeaşi vatră se întorc şi vatra aceasta este pururea.

16. Precum copacul cel falnic creşte lângă cel mic, fără a-i face rău, aşa să fiţi între voi, cel mare să nu lovească pe cel mic şi nici să-i amărască sufletul, căci va avea datorie mare de dat, la fel ca şi hoţul. Aruncă un lemn pe râu şi mai multe vor veni din susul său către tine. Adu-i mulţumire semenului tău, adu-i lumina pe chip şi în suflet, iar toate acestea le vei găsi mai târziu, înflorite în inima ta.

17. Nu lua cu siluire şi nici cu vorbe amăgitoare ceea ce nu este al tău, căci cel ce priveşte prin ochii tăi este acelaşi cu cel ce priveşte prin ochii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.

18. Nu grăbi nici o lucrare căci trasul de ramuri loveşte înapoi. Fructul copt este uşor de luat, cel necopt este greu de luat şi gustul e neplăcut. Nu te grăbi deci să aduni ce este înainte de vreme, căci îţi va amărî sufletul. Cum creşte cadrul, aşa creşte şi stinghia şi cum creşte roata aşa creşte şi ispita.

19. Rămâi mereu în răcoarea sufletului tău, dar dacă mânia se aprinde în tine, ia seama ca nu cumva să treacă de vorba ta. Mânia vine din teamă şi nu a locuit dintru început în inima ta; Dacă nu creşte prin trufie, ea se întoarce de unde a plecat. Trufia închide poarta înţelepciunii, iar cel trufaş se pune singur lânga dobitoace. Înţelepciunea este mai preţuită decât toate cele ce se văd cu ochii, ea este aurul minţii şi sufletului tău şi este rodul cunoaşterii udată de vreme.

20. Nu-ţi amări sufletul când simţi durerea şi neputinţa, ci mai degrabă caută să te foloseşti de ele pentru îndreptare, căci în rod ai şi sămânţa. Nu se poate ca o sămânţă bună să dea rod rău. Lacomia întotdeauna duce la pierdere, furtul întotdeauna duce la boală, gândurile sterpe întotdeauna duc spre rătăcire, mânia întotdeauna loveşte înapoi, răutatea şi neadevărul întotdeauna aduc neputinţa, trufia întotdeauna aduce suferinţa.

21. Mergi la izvor când sufletul ţi-e aprins, scormoneşte în apa limpede şi aşteaptă până ce devine iarăşi curată. Aşa se va duce şi aprinderea sufletului tău, precum tulburarea aceea.

22. Ia bine seama la taina seminţei. Asemeni ei este gândul tău, şi cum sămânţa nu se poate fără coajă aşa este şi gândul cel rodnic al omului. Coaja gândului rodnic este voinţa, iar fără voinţa,gândul se usucă şi nu foloseşte la nimic. Dar puterea este în răbdarea seminţei, iar voinţa şi răbdarea fac mlădiţa firavă să răzbată pământul tare.

23. În vremea lucrului tău, înveseleşte-ţi inima la vederea lucrării tale, înainte de terminarea ei, căci precum fructul îşi anunţă venirea cu o floare, tot aşa fapta omului este văzută de cel cu mintea şi simţirea limpede, înainte de a fi terminată.

24. Ia bine seama la cauza omului sărac, dar şi la cauza omului grabnic avut, căci nici una nici alta nu sunt fireşti. Omul sărac are multe gânduri deşarte şi le schimbă de la o zi la alta, vorbeşte mult şi lenea i-a învelit braţele şi picioarele. Cel grabnic avut ori e hoţ şi înşelător, ori vede mai bine necazul altuia şi caută a-l amăgi, iar de acolo îşi trage grabnica avuţie.

25. Fii blând şi răbdător cu cei de lângă tine, căci aşa cum te porţi tu cu ei, aşa se poartă şi alţii cu tine, căci simţirea lui este la fel cu simţirea ta, din aceeaşi suflare este şi simtirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeaşi lumina cu cea care se vede prin ochii tăi.

26. Unde este tăria omului acolo îi este şi slăbiciunea, ceea ce-l ridică îl şi coboară; rămâi în limpezimea minţii şi simţirii tale şi vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel uşor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel blând este deasupra celui aprig. Limpede să-ţi fie mintea şi simţirea, şi ia seama de toate acestea.

27. Tăria muntelui vine din răbdarea sa, din liniştea sa, stânca îi este numai învelitoare. Dar tăria lui este încercată de vânt, de apa cea lină. Ia-ţi puterea din răbdare şi din linişte şi foloseşte-te de ea prin limpezimea gândului tău, căci nu tulburarea izvorului roade stânca, ci limpezimea sa.

28. Lucrarea făcută din teama nu are viaţă lungă şi tăria ei este asemeni unei revărsări de ape care tine puţin. Aşa este şi cu tulburarea oamenilor, ea vine de-afara, dar este chemată de teama lor, însă teama vine prin necunoaştere, iar necunoaşterea prinde putere prin neadevăr, lene şi trufie.

29. Soarbe cunoaşterea de la cei cu barbă albă şi neroşită de vin şi lasă vremea să o îmbrace cu înţelepciune. Nu privi la trupul lor slăbit şi gârbovit, căci toate acestea sunt plata lor pentru cunoaşterea lucrurilor şi creşterea înţelepciunii.

30. Multumeşte-i pământului pentru toate cele ce-ţi oferă, mulţumeşte-i cerului pentru ploaia care îi hrăneşte pământul, mulţumeşte-i soarelui pentru căldură şi lumina casei tale şi a pământului tău, mulţumeşte-i lunii pentru liniştea somnului tău, mulţumeşte-le stelelor că veghează asupra somnului tău, mulţumeşte-i muntelui pentru poveţele şi fierul ce-l iei din el, mulţumeşte-i pădurii pentru tot ce iei de acolo, mulţumeşte-i izvorului pentru apa ce-o bei, mulţumeşte-i copacului pentru lucrările ce-ţi arată, mulţumeşte-i omului bun ce-ţi aduce bucurie şi zâmbet pe chip.

31. Precum iarba bună creşte cu iarba rea, aşa sunt şi oamenii, dar ţine seama că purtarea lor cea rea este semănată şi crescută din teamă şi neputinţe, iar trufia este învelitoarea lor. Nu certa purtarea lor şi nu căuta a-i îndrepta din vorbe şi mustrare, căci apăsarea pe rana nu o vindecă. Oare iarba aceea este rea doar pentru că este amară pântecului tău? Aşa este şi cu omul, de vei vrea să-l îndrepţi, adu-i pentru început gândul şi simţirea la ce este plăcut atât omului bun, cât şi omului rău. Unul vede roată plecând, iar altul vede aceeaşi roată venind. Cine vede mai bine ?

32. Doar cel înţelept poate vedea limpezimea şi liniştea din mintea şi sufletul celui tulburat, căci cel întelept a fost odata şi el la fel ca şi cel tulburat şi roadele amare l-au facut să ţină seama de alcătuirea fiinţei sale. A fugit de roadele sale amare în vârful muntelui şi acolo nu a scăpat de ele, a fugit în mijlocul pădurii şi iată că roadele erau cu el, apoi a privit înlăuntrul său şi iată că roadele sale amare aveau rădacini în mintea si simţirea poftelor sale.

33. Este o floare mai frumoasă decât cealaltă? Este un izvor mai limpede decât altul? Este un fir de iarbă mai presus decât altul? Fiecare are tăria, frumuseţea şi priceperea lui. Este în firea lucrurilor ca pădurea să aibă felurite soiuri de copaci, de iarbă, de flori şi dobitoace. Nu seamană un deget cu altul de la aceeaşi mână dar este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este mărul mai înţelept decât prunul sau părul ? Este mâna stângă mai bună ca dreapta ? Altfel vede ochiul stâng de cel drept? Cele de sus îşi au rostul lor şi cele de jos îşi au rostul lor, cele mari îşi au rostul lor şi cele mici îşi au rostul lor, cele repezi îşi au rostul lor şi cele încete îşi au rostul lor, cele ce au fost şi-au avut rostul lor şi cele ce vin îşi vor avea rostul lor.

34. Neputinţa vine dupa răutate şi neadevăr, căci ceea ce dai aceea primeşti, ceea ce semeni aceea culegi, dar ia seama că lumina sufletului tău şi al celui de lângă tine are aceeaşi vatra şi rămâne fără umbră .Vezi ce tulbură necontenit izvoarele minţii şi sufletului aproapelui tău. Adu-i liniştea în suflet şi limpezimea în minte îşi bătrâneţile tale vor fi ca pomul copt, oasele şi tăria ta nu vor slabi şi te vei întoarce de unde ai venit, sătul de caldura urmaşilor tăi.

35. Întotdeauna va fi cineva dedesubtul tău şi întotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce sunt dedesubtul tău să te uiţi cu iubire şi nu cu trufie căci acolo îţi sunt rădăcinile, iar la cele ce sunt deasupra ta să te uiţi cu privirea de prunc şi fără teamă.

36. Cele tari, cele slabe şi cele nevăzute sunt cele ce alcătuiesc lumea şi toate acestea le găseşti în om şi toate alcătuiesc un întreg. Nu este nimic care să fie afară şi să nu fie şi înăuntru. Ia seama la toate acestea când îţi apleci privirea înăuntrul tău şi vei găsi toata întelepciunea zeilor ascunsă în nevăzutul fiinţei tale. Zeii au luat seamă înaintea omului de această înţelepciune şi asta i-a adus mai aproape de Focul cel Viu şi Veşnic.

37. Ia aminte că bătaia inimii, curgerea sângelui prin vine, vindecarea rănilor, frumuseţea ochilor şi minunăţia alcătuirii trupului sunt făcute prin puterea şi suflarea Focului cel Viu şi Veşnic care este în fiecare şi al cărui chip se arată în lumină. Dar nu uita că trupul este doar o fărâma din puţinul care se vede…

38. Curăţenia trupului şi desfătarea sa prin simţuri te pun doar puţin mai sus de dobitoace, căci nu un sunet plăcut te ridică, nici o duioasă atingere, nici un gust plăcut, nici o mireasmă îmbătătoare şi nici o bucurie a ochilor. Căci unde este căldura, apare şi frigul, unde este dulcele apare şi amarul, unde este plăcutul apare şi neplăcutul, unde este mireasma apare şi duhoarea, iar unde este râs, şi plânsul pândeşte.

39. Iată dar calea de început: cumpătarea în toate cele ce faci, ascultarea de bătrâni şi de cei înţelepţi, hărnicia, mulţumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevăr şi de vorbele deşarte, ferirea de ceartă şi de mânie, bună purtare între semeni. Dimineaţa să te trezeşti cu ele, ziua să le porţi mereu în minte, seara să le ai cu tine în somn şi astfel supărarea, lipsa, amărăciunea, neputinţa, boala şi răutatea altora nu se vor atinge de tine.

40. Dincolo de acestea se află iubirea, voinţa, curajul, răbdarea, modestia şi ele ridică omul cu adevărat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Veşnic şi, prin ele, calea ta urmează calea zeilor, dar îngroparea lor te arunca mai jos de dobitoace. Doar prin ele primeşti adevarata cunoaştere şi înţelepciune, adevărata putere, adevărata bucurie, adevărata bogaţie, rodnică şi trainica lucrare.

41. Dar iată că unde este iubirea poate apărea şi ura, unde este voinţă poate aparea şi delăsarea, unde este curajul poate apărea şi frica, unde este răbdarea, poate apărea şi graba şi unde este modestia poate apărea şi trufia. Căci mişcătoare sunt şi cele ce se văd şi cele ce nu se văd din fiinţa omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se află cel ce gândeşte şi acesta este cel ce vede mişcarea în nemişcare, este cel care dincolo de toate aceste virtuţi se desfată în cunoaşterea şi liniştea ce întrece orice bucurie, iar atenţia, echilibrul şi limpezimea sunt uneltele sale.

42. Cel tulburat vede binele ca bine şi răul ca rău, este atras de una şi fuge de cealaltă, dar înţeleptul vede şi frumosul şi urâtul, simte şi frigul şi căldura şi fineţea şi asprimea, aude şi plăcutul şi neplăcutul, gustă şi dulcele şi amarul, simte şi mireasma şi duhoarea şi nu face judecată între ele. El vede desluşit că firea lucrurilor este în toate, căci frumosul din urât se trage şi urâtul din frumos, dulcele a fost amar la început şi se va face iarăşi amar, plăcutul se naşte din neplăcut şi neplăcutul din plăcut. Şi toate acestea luminează sufletul înţeleptului pentru că cele bune şi plăcute hrănesc şi bucură trupul şi simţurile sale, iar cele neplăcute neînţeleptului hrănesc mintea şi înţelepciunea sa, căci vede înnoirea lucrurilor şi seminţele viitoarelor bucurii.

43. Nu este uşoară cărarea zeilor, dar nu uita nici o clipă că omul poate cuprinde în iubirea sa mai mult decât poate cuprinde în ura sa, căldura se ridică mai mult decât poate cobori frigul, cel ce este deasupra vede mai multe decât cel ce este dedesubt, uşorul se întinde mai mult decât se întinde greul, lumina răzbate mai mult decât poate răzbate întunericul, puterea care uneşte este mai mare decât puterea care desparte.

44. Lungul şi scurtul au acelaşi mijloc; cercul mic şi cercul mare, globul mic şi globul mare pe acelaşi punct se sprijină; nevăzutul şi văzutul acelaşi loc ocupă; toate cele mari stau ascunse în cele mici, iar aici este o mare taina a firii; mare printre înţelepţi este cel ce o pricepe.

45. Înteleptul uneşte pe cel ce vede cu cel ce gândeşte, cel ce simte cu cel ce face, dar neînţeleptul îi desparte. Deschide-ţi bine ochii, căci cel ce face, cel ce simte şi cel ce gândeşte sunt asemeni norilor care vin şi pleacă, dar cel ce vede prin ochii tăi este veşnic şi lumina sa este fără umbră. El este dincolo de viaţă şi moarte, dincolo de bine şi rău, dincolo de frumos şi urât, dincolo de curgerea timpului.

Mai multe explicatii si referinte despre aceste legi: http://studiidacologice.com/

Sursa:http://psihoterapiecraiova.wordpress.com

Conferinţa femeilor

2011-11-03T18:48:00.001+02:00

La Conferinţa femeilor care s-au săturat de bărbaţii ce nu le mai ajută în gospodărie, s-a discutat despre metodele de a face bărbaţii să le ajute şi se hotărăsc să se întâlnească iar peste o lună ca să prezinte fiecare rezultatul.

Franţuzoaica:
-Eu i-am spus soţului meu că dacă nu mă ajută ,nu mai primeşte de la mine sărutul franţuzesc.
-Şi?
-Şi 3 zile nu am văzut nimic, iar a patra zi am văzut că începe să strângă o haina ,să mai aspire...
Nemţoaica:
-Eu i-am spus la al meu că dacă nu mă ajută, nu mai are parte de berea de joi după amiază.
-Şi?
-Şi 3 zile nu am văzut nimic, a patra zi am început să văd că mai spală rufele, vasele, că şterge praful...
Englezoaica:
-Eu i-am spus la al meu că dacă nu mă ajută, nu se mai uită duminica la meci.
-Şi?
-Şi 3 zile nu am văzut nimic, iar a patra zi am văzut ca începe să spele pe jos şi să fie ordonat.
La final ,luă cuvântul Măria:

-Io i-am spus la a meu că dacă nu mă ajută la treburile casei, mă despart de el.

-Şi?
-Şi 3 zile nu am văzut nimic, a patra zi am început să văd puţin cu ochiul stang,iar după o săptămână ,am văzut şi cu celălalt...

Mărul discordiei

2011-11-02T08:06:00.001+02:00

În urmă cu o săptămână ,am fost înştiinţaţi că până pe 15 noiembrie 2011 trebuie să realizăm lista de consilieri USL pentru Consiliul Municipal Satu Mare.

Eram convins că vor urma zile grele,lupte care vor fi duse dincolo de limitele decenţei,poziţionarea pe lista de consilieri devenind un real măr al discordiei.

În cadrul şedinţei de ieri,am discutat despre procedură şi criterii de selecţie.Timpul fiind extrem de scurt,procedura firească ,statutară,prin omisiune,a fost considerată chestiune facultativă.În loc să se pornească de jos,de la organizaţiile de la nivelul secţiilor de votare ,s-a pornit de la mijloc,de la Biroul Politic Municipal,lista urmând să fie validată de Adunarea Generală şi definitivată de Biroul Politic Teritorial.

Cu toate abuzurile,totuşi,activitatea politică a rămas criteriul fundamental cel puţin deocamdată,urmând ca fiecare element din algoritm să fie cuantificat.

În continuare ,vă prezint algoritmul:

-activitatea politică organizatorică;

-evaluarea conform managementului performanţei aprobat de BPT;

-funcţia în structura politică actuală de la nivel local;

-participarea la activităţile organizaţiei şi implicarea în organizarea lor;

-notorietatea publică;

-proiectul politic propus;

-pregătirea şi experienţa profesională ;

-vechimea în partid;

În conformitate cu primele criterii propuse,dacă evaluarea este corectă,nu voi avea nicio problemă,însă ,ieri ,s-a forţat nota,cerându-se ca vechimea să fie mult mai bine cuantificată,ajungându-se ca unul cu vechime de 20 de ani,fără activitate,să fie pe listă înaintea celui cu 3 ani de activitate extrem de rodnică.

Aşadar,sfânta activitate este criteriul principal doar declarativ.

Eu am considerat vechimea ca un criteriu secund,această făcând diferenţa între cei aflaţi la egalitate.

E adevărat că toate criteriile sunt importante,însă nu la fel de importante.

Ce mi s-a părut ridicol e faptul că în afară de mine nimeni nu şi-a anunţat candidatura,preferând să mă atace pe mine,minimalizându-mi activitatea,pledând în favoarea vechimii sau cerând ca toate să fie cuantificate cu acelaşi indice.

Ca să se aplaneze discuţiile pe această temă, s-a inserat ideea de listă de candidaţi,fără vreun top,lucru absurd.Nu poţi încropi o listă fără o ordine,însă pentru a încuraja munca în echipă,s-a mers pe o listă fără top,cel puţin la nivelul Biroului Municipal.

La fel de nocivă ,mi s-a părut ideea ca o persoană să cuantifice fiecare element al criteriului,când acest lucru trebuia stabilit în şedinţă,printr-o Hotărâre BPM.

În concluzie,decât să fim pragmatici,mai bine filozofăm ,fiindcă aşa ne salvăm pielea şi lăsăm problemele noastre să le rezolve alţii!

Minciunile

2011-10-29T16:42:00.001+03:00

de Adrian Păunescu

Dar, hai, să ne spunem minciuni importante,
Dar, hai, să ne spunem minciuni şi mai mici,
Aşa cum amanţii le mint pe amante
Şi ele îi mint pe pământ pe aici.

Dar, hai, să ne spunem cu patos braşoave,
Dar, hai, să vedem cine minte mai mult,
Ascultă delirul consoanelor grave,
Cum şi eu minciunile tale le-ascult.

E foarte frumoasă, e foarte frumoasă
Minciuna aceasta pe care mi-o spui,
Aşa că, te rog, şi pe mine mă lasă
Să palavrăgesc doar ce nu-i, doar ce nu-i.

Concurs de minciuni la echipe şi solo
Şi ies campioni mincinoşii cei mari,
Dar, dragă Păcală, tu ce faci acolo?
În campionate de ce nu apari?

Se minte cum nu s-a minţit niciodată,
E multă minciună la noi pe pământ,
Sunt false recursuri şi nu-i judecată,
Balanţa cea veche-a dreptăţii s-a frânt.

Dar, hai, să minţim fără nici o ruşine,
Dar, hai, să minţim în direct şi-n răspăr,
Că poate prin rău vom ajunge la bine,
Minciuna supremă va fi adevăr.

Răţoiul cu stea în frunte

2011-10-27T08:41:00.001+03:00

Un biet răţoi cu stea în frunte

Înnegrit de supărare

Căută în ape tulburi

Să ia peştele cel mare.

Măcănind odinioara

Şi în dreapta şi-mprejur,

Răţoiul cu stea în frunte

Se trezi ca e singur.

Toate suratele lui,măcănitoare de soi,

Îl priviră cu jale pe bietul răţoi,

Dar când îl auziră ciripind,

Se uitară una la alta,ades-ades, clipind.

În cârdul lor de raţe ,nicicând nu s-a ‘ntâmplat

Ca o măcănitoare vie

Să ciripească la Împărăţie,

Aşa că toate au zburat

De lângă răţoiul blestemat,

Lăsându-l ca să moară ,într-o doară,

Pe limba sa pustie,

În cuibul lui de aur de la Împărăţie.

27.10.2011

Băseşti-Pe urmele iubirii

2011-10-26T12:15:00.000+03:00

Băseşti-pe urmele dorului

2011-10-17T19:21:00.002+03:00

Băseşti-veşnicia s-a născut la sat

2011-10-17T12:52:00.002+03:00

Băseşti-sălaşul naşterii mele

2011-10-16T15:27:00.001+03:00

Băseşti-un colţ de rai

2011-10-16T14:11:00.000+03:00

Parfum de octombrie

2011-10-14T07:49:00.003+03:00

Zilele s-au scurtat simţitor,iar soarele,atât de darnic până ieri,refuză ,cu obstinaţie,să-şi mai arate chipul.

Parcă,ruşinat,soarele nu mai îndrăzneşte să-şi poarte zâmbetul strălucitor de odinioară, când melancolia toamnei se revarsă, pretutindeni,în tonuri cernite,înlănţuind natura într-o horă a resemnării.

Eu.veşnic îndrăgostit de natură, indifernt de straiele pe care le poartă,caut să înţeleg frumuseţea fiecărui anotimp,apoi,fascinat de comorile descoperite,contemplu,mut de uimire şi admiraţie,tabloul autumnal ,îmbălsămat cu parfum de romanţă.

Fabula papagalului

2011-10-14T07:47:00.003+03:00

Criza mondială

A lovit

Subit

Şi lumea animală.

Leul, alesul ei pentru un nou mandat,

A constatat

C-au început supuşii să îşi arate colţii:

Îl acuzau cu toţii

Că-n loc de vreo măsură,

El stă numai în chefuri, dezbină şi înjură,

Crezându-se-mpreună cu-o haită de lachei,

Descins din neam de zei.

De-aceea, enervate,

Jivinele-şi făcură şi ele sindicate,

Să poată protesta în mod organizat.

Speriat,

Văzând conducătorul că gluma se îngroaşă,

Că poate să o ia chiar dânsul pe cocoaşă,

S-a gândit,

C-ar fi mai potrivit,

Să-ndrepte ura turmei spre un supus docil,

Cu minte de copil,

Care să nu grăiască

Decât ce-o să audă din gura lui zeiască.

Încântat

De propria-i idee, îndată a chemat

Un papagal ce-n juru-i se gudura mereu

Şi-l imita la greu:

- Prietene, îi spuse cu aer de magistru,

De astăzi tu vei fi un mare prim-ministru!

- Dar eu sunt mic,

O, rege,

Şi nu pricep nimic

Din ce se-ntâmplă-n junglă cu criza mondială!

- Hă, hă! Faci o greşeală:

Pricep doar eu, tu n-ai nevoie să te-agiţi,

Ci numai să imiţi,

Ca orice papagal,

Cuvintele rostite de Leul genial!

Vei fi, de ai habar,

Un fel de… avatar.

Hai, vino, să te-nvăţ acum ce ai de spus,

Din zori până-n apus!

Şi micul papagal, destoinic, a-nvăţat

Politica de stat…

De-atunci el se tot bate

Cu zeci de sindicate,

Iar Leul, liniştit, netemător, etern,

Le-arată tuturor că hiba-i la guvern.

În fabula aceasta, MORALA ne învaţă,

Că oricine în viaţă

Chiar scapă de scandal,

Când are „papagal”!

Marea iubire a lui Alecsandri

2011-10-10T11:34:00.001+03:00

Vechi prejudecăţi cu privire la personalitatea lui Vasile Alecsandri ne fac să-l vedem pe scriitor numai vesel, fericit şi într-o bună măsură nepăsător – ceea ce e fals. El nu numai că nu era un uşuratic, dar era un om sensibil, un contemplativ şi un reflexiv. Se mai adaugă încă ceva: nevoia unei afecţiuni, a unui suflet către care să-şi poată îndrepta dragostea, căreia să-i împărtăşească nesiguranţele, care să-i fie mângâiere într-o lume cutremurată de vânturile reci ale meschinăriei şi interesului.

Încă din 1841, el considera, într-o scrisoare către un prieten, că “după părerea mea nu trebuie să te căsătoreşti din dragoste”. Şi primele două argumente erau: “1. Rişti să aştepţi prea mult până să afli o persoană pe care să o iubeşti cu adevărat şi care să fie vrednică de această dragoste. 2. Pentru că, având în vedere cum merg lucrurile în societatea noastră, împrejurările vor să nu te căsătoreşti cu cea pe care o iubeşti, ca şi cum o fatalitate ar urmări lucrurile acestea…” Argumentele lui trădează de fapt o sete de iubire şi teama de a nu fi dezamăgit în iubirea sa.
În cursul anului 1844, sora prietenului său Costache Negri, Elena, fiinţă suferindă, care în 1841 trebuise să călătorească în străinătate pentru îngrijirea unei sănătăţi plăpânde, divorţată din 1843, îl farmecă de la început prin spiritul ei viu, prin personalitatea ei cuceritoare, desigur nu mai puţin şi prin frumuseţe. Portretul ei cunoscut, făcut de Rosenthal, redă îndeosebi viaţa interioară, o anumită melancolică resemnare.
Elena trebuie să fi fost într-adevăr frumoasă: şi mama şi bunica ei fuseseră, de altfel, celebre frumuseţi ale Moldovei. Dacă adăugăm spiritul cultivat al Elenei, inteligenţa ei vioaie, gândirea deschisă înnoirilor, înţelegem că Alecsandri putea fi uşor atras de această femeie deosebită. După toate probabilităţile, în cursul iernii 1844-1845, legăturile lor prieteneşti s-au strâns tot mai mult şi se transformă într-o dragoste tot mai puternică. În martie 1845, Alecsandri se afla la Blânzi, moşia Elenei Negri, din ţinutul Tecuciului. Aici cei doi tineri îşi împărtăşesc sentimentele reciproce. Într-o poezie, Alecsandri consemnează dragostea triumfătoare, mărturisind intensitatea fericirii poetului:
Întinde cu mândrie aripile-ţi uşoare,
O, sufletul meu vesel, o, suflet fericit!
Înalţă-te în ceruri şi zbori cântând la soare,
Căci soarele iubirii în cer au răsărit!
Şi-n cale-mi s-a oprit!

Veniţi năluciri scumpe, dorinţi, visuri măreţe,
Ca păsări călătoare la cuibul înflorit.
Veniţi de-ngânaţi veseli a mele tinereţe,
Căci steaua fericirii în ochi-mi a lucit…
Iubesc şi sunt iubit!
Primăvara asta fericită o petrece cu Elena şi cu fratele ei, Costache Negri. Zilele treceau ca un vis pentru cei doi tineri îndrăgostiţi, alergând călări prin dumbrăvi, ca doi oameni fericiţi ce uitau, în clipele acelea, tot restul lumii. Serile întârziau în jurul mesei sau contemplând cerul înstelat, discutând despre literatură, cu sufletele pline de poezie şi iubire. Într-o asemenea atmosferă de înţelegere, de afecţiune reciprocă, de intensă poezie, se desfăşoară iubirea cu Elena Negri.
La începutul lui iunie, Alecsandri pleacă pentru o scurtă călătorie la Viena. Călătoria este învăluită în mister. Condusese el până în capitala Austriei pe Negri şi Elena, care plecau pentru consultarea unor doctori? Sau, dimpotrivă, tatăl său se speriase de această dragoste pentru Elena Negri, de care fiul poate îi şi vorbise în vederea unei căsătorii? Pentru prejudecăţile vremii aceleia, dragostea aceasta pentru o femeie divorţată şi mai în vârstă ca el putea fi un motiv de nelinişte. Zvonurile despre şubrezenia sănătăţii Elenei şi despre caracterul neiertător şi molipsitor al bolii ei – tuberculoza – care, evident, în surdină, nu puteau să nu circule, sunt de natură să susţină aceste ipoteze, mai ales că în anul următor Alecsandri se va întâlni în străinătate cu Elena Negri în cel mai mare secret, îndeosebi faţă de tatăl său. S-ar putea deci ca bătrânul Alecsandri, ca să-l distragă de la această iubire, să-l fi trimis sub un pretext oarecare la Viena.
În perioada următoare, Alecsandri va fi deosebit de preocupat de boala ce se agrava a Elenei Negri. Aceasta din nou era obligată să meargă să se îngrijească în străinătate. Cei doi tineri concep atunci un plan îndrăzneţ: să se întâlnească undeva în străinătate şi să petreacă lunile de iarnă împreună. Întâlnirea lor trebuia însă să rămână cu totul necunoscută celor din ţară.
Planul reuşeşte. Se regăsesc la Veneţia, încântaţi de tot ce-i întâmpină, bucurându-se copilăreşte de barcarola unui cântăreţ de pe stradă şi mai cu seamă de prima plimbare ce o fac apoi, împreună, cu gondola, pe canalul Giudeca, în apusul soarelui, plimbare ce le va rămâne favorită pentru tot timpul ce-l vor petrece acolo.
“Indescriptibile senzaţii – comentează în însemnările sale Alecsandri – prilejuite de dulcea legănare a gondolei şi de sentimentul singurătăţii noastre în doi. Încercăm, fără să spunem o vorbă, toată fericirea adevărată pe care o pot cuprinde inimile noastre tinere şi înflăcărate.” Şi el adaugă apoi: “Iubirea noastră înfrumuseţează tot ce ne înconjoară şi dă bucuriilor proporţii sublime.”
Prima lor lună în Veneţia se scurge fără să-şi dea seama când Alecsandri scria: “Totul e frumos, calm şi strălucitor în jurul nostru.”
Fericirea lor în cea de-a doua lună este însă umbrită. Vremea se strică. Încep ploile, cu umezeala şi răceala pe care le aduc lunile iernii; sănătatea Elenei Negri începe să fie nesatisfăcătoare. Boala progresa îngrijorător de repede. Medicii nu le dau mari speranţe. În căutarea unor remedii, cei doi încep o lungă călătorie prin Europa, la capătul căreia însă, necruţătoare, aştepta moartea.
Moartea Elenei Negri, fiinţa de care fusese legat prin sentimente atât de puternice, l-a zguduit adânc pe Alecsandri. Despre ceea ce însemnase Elena pentru el, poetul avea să scrie: “Ei îi datorez tot ce am făcut bun şi dacă n-aş fi avut nenorocirea s-o pierd, aş fi realizat capodopere.”

Sursa : Horia Dumitru Oprea

Cel mai frumos discurs – Steve Jobs

2011-10-09T13:27:00.002+03:00

Aceasta este transcrierea textului citit de Steve Jobs, CEO al Apple Computer, la 12 iunie 2005, la ceremonia de absolvire a studenţilor Universităţii Stanford.

Sunt onorat să fiu cu voi astăzi, în ziua plecării voastre de la una dintre cele mai bune universităţi din lume. Eu n-am absolvit niciodată facultatea. Adevărul fie spus, acum e momentul în care m-am apropiat cel mai mult de o absolvire. Şi vreau să vă spun astăzi trei poveşti din viaţa mea. Atât. Nu cuvinte mari. Doar trei povesti.

Prima poveste este despre unirea unor puncte.
Am renunţat la Facultatea Reed după doar 6 luni, dar am stat aproape de facultate pentru înca 18 luni înainte să o părăsesc definitiv. De ce am renunţat?
Totul a început înainte ca eu să mă fi născut. Mama mea biologică era tânără, absolventă necăsătorită de liceu, aşa că s-a hotărât să mă dea spre adopţie. Şi a simţit foarte tare nevoia să mă încredinţeze unor absolvenţi de facultate, aşa încât lucrurile păreau stabilite dinainte pentru mine să fiu adoptat la naştere de un avocat şi soţia lui. Numai că atunci când am apărut pe lume, ei s-au răzgândit şi au considerat că-şi doresc o fetiţă.

Aşa că parinţii mei, care erau pe o lista de aşteptare, au primit un telefon în mijlocul noptţi prin care erau întrebaţi: “Avem un băieţel care poate fi adoptat. IÎ doriţi?”. Au spus “Bineînţeles”. Mama mea biologică a aflat mai târziu că mama adoptiva nu absolvise niciodată facultatea şi că tatăl meu adoptiv nu absolvise liceul. Aşa că a refuzat să semneze actele de adopţie. S-a răzgândit doar câteva luni mai târziu, când părinţii mei adoptivi i-au promis că o să mă trimită la facultate.

Şi, 17 ani mai târziu, chiar m-au trimis. Dar am ales în mod naiv o facultate care era aproape la fel de scumpă ca şi Stanford şi toate economiile părinţilor mei s-au evaporat pe plata studiilor mele. Dupa 6 luni, n-am mai văzut valoare în acele studii. N-aveam nicio idee despre ce să fac cu viaţa mea şi nicio idee despre cum m-ar putea ajuta facultatea în viaţă. Şi m-am văzut la facultate, cheltuind totţ banii pe care părinţii mei îi strânseseră în toata viaţa lor. Aşa că m-am hotărât să renunţ sţ să am încredere că până la urmă toate lucrurile se vor dovedi a fi ok. Eram cam speriat la acea vreme, dar privind înapoi îmi dau seama ca a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat în toata viaţa mea. Minutul în care am renunţat m-a ajutat să nu mai merg la cursurile care nu mă interesau şi să merg la cele care mi se păreau utile.

N-a fost chiar totul romantic. N-aveam o camera în care să dorm, aşa că dormeam pe podeaua camerelor prietenilor. Am returnat sticle de Cola pentru cei 5 cenţi pe care îi primeai înapoi pentru returnarea unei sticle. Şi am mers în fiecare duminică seara cei 7 kilometri până în partea cealalta a oraşului, doar pentru a beneficia de o masa gratuită la Templul Hare Krishna. Mi-a plăcut la nebunie. Şi toate lucrurile acelea care mi-au stârnit curiozitatea şi intuiţia s-au dovedit a fi nepreţuite în viitor. Să vă dau un exemplu.

Facultatea Reed avea la acea vreme cel mai bun curs de caligrafie din SUA. În tot campusul, orice poster, orice titlu şi orice indicator erau superb caligrafiate. Pentru că renunţasem şi nu mai eram obligat să merg la cursurile normale, am decis să merg la cursul de caligrafie şi să învăţ cum să scriu frumos. Am învăţat despre tipurile de fonturi, despre varierea cantităţii de spaţiu dintre mai multe combinaţii de litere, despre ce face caligrafia să fie o artă. Era frumos, demn de ţinut minte, subtil artistic într-un mod în care ştiinţa nu poate explica. Şi am găsit acest lucru fascinant.

Bineînţeles că, la acea vreme, cursul în sine nu avea niciun fel de aplicaţie practică în viaţa mea. Dar 10 ani mai târziu, când am dezvoltat primul Machintosh, mi-am amintit toate acele lucruri. Şi le-am integrat în Mac. A fost primul computer care a folosit fonturi extraordinare. Dacă n-aş fi renunţat la celelalte cursuri şi dacă nu aş fi avut astfel timp să merg la cursul de caligrafie, Mac-ul n-ar fi avut niciodată mai multe tipuri de fonturi şi un scris atât de bine proporţionat. Şi din moment ce Windows doar a copiat Mac-ul, e foarte probabil că niciun fel de computer să nu fi avut astfel de fonturi. Dacă n-aş fi renunţat, n-aş fi făcut niciodata cursul de caligrafie, poate computerele personale n-ar fi avut fonturi atât de frumoase ca acum. Bineînţeles că la acel moment, tânar fiind, era imposibil să unesc punctele. Dar câţiva ani mai târziu, imaginea a fost cu mult mai clară.
Asa ca, nu poti uni punctele daca privesti in viitor. Poti sa le unesti doar daca te uiti inapoi in viata ta. Aşa că trebuie doar să ai încredere că punctele se vor uni cumva în viitor. Trebuie să ai încredere în ceva – instinctul tău, destinul tău, viaţa ta, karma, orice altceva. Abordarea asta nu m-a lăsat niciodată baltă şi a făcut diferenţa în toată viaţa mea.

A doua poveste este despre dragoste şi pierderi.
Am fost norocos să aflu ce îmi place să fac tânar fiind. Woz (Steve Wozniak) şi cu mine am început povestea Apple în garajul părinţilor mei când aveam 20 de ani. Am muncit din greu şi în 10 ani Apple a ajuns să crească de la un garaj în care munceam noi doi la o companie care valora 2 miliarde de dolari şi avea 4.000 de angajaţi. Tocmai ne lansasem cea mai noua creatie (computerul Machintosh), iar eu tocmai împlineam 30 de ani. Apoi am fost concediat. Cum poţi fi concediat de la o companie pe care tu ai înfiinţat-o? Ei bine, pe masura ce Apple a crescut, am angajat pe cineva, despre care credeam că are talentul să conducă Apple alături de mine, iar pentru primul an lucrurile au mers bine. Apoi viziunile noastre despre viitor au început să fie divergente, aşa că el a pus piciorul în prag. Şi atunci când a făcut-o, Consiliul nostru Director a stat alături de el. Aşa că, la 30 de ani, am fost dat afara de la Apple. Şi a fost o poveste publica. Singurul lucru care contase în toată viaţa mea de adult se dusese pe apa sâmbetei. Şi eu eram devastat.

Câteva luni n-am ştiut ce să fac. Am aflat că dezamăgisem o întreagă generaţie de antreprenori, că scăpasem bastonul de mareşal tocmai atunci când eram foarte aproape să-l primesc. M-am întâlnit cu David Packard şi Bob Noycesi, am încercat să mă scuz pentru că o dădusem în bară atât de urât. Eram un eşec public şi toate gândurile mele îmi spuneam să fug din Vale (Sillicon Valley). Dar, încet-încet, a început să mă cuprindă un nou gând. Încă îmi placea ce fac. Şi întâmplarea de la Apple nu schimbase lucrurile foarte mult. Eram respins, dar eram încă îndrăgostit. Aşa că am decis să o iau de la capăt.

N-am văzut atunci, dar s-a dovedit că a fi concediat de la Apple a fost cel mai bun lucru care mi se putea întâmpla. Povara pe care o porţi atunci când ai succes a fost înlocuită cu uşurarea pe care o simţi când o iei din nou de la capăt, mai puţin sigur de ce o să ţi se întâmple. M-am eliberat de stres şi am avut astfel şansa să intru într-una dintre cele mai creative perioade din viaţa mea.

În timpul următorilor cinci ani, am pornit o companie numită NeXT, o alta companie numită Pixar şi m-am îndrăgostit de o femeie extraordinara, care a devenit soţia mea. Pixar a creat Toy Story şi este astăzi (in 2005) una dintre cele mai de succes întreprinderi de animaţie din lume. Într-o schimbare remarcabilă a sorţii, Apple a cumpărat NeXT, eu m-am întors la Apple şi tehnologia pe care o dezvoltasem la NeXT a stat la baza renaşterii Apple. Iar Laurene şi cu mine avem o familie frumoasaă împreună.

Sunt foarte sigur că nimic din toate aceste lucruri nu s-ar fi întâmplat, dacă n-aş fi fost concediat de la Apple. A fost un medicament greu de înghiţit, dar cred că pacientul avea nevoie de el. Uneori viaţa te loveşte în cap cu o cărămida. Nu-ţi pierde încrederea. Sunt convins că singurul lucru care m-a ajutat să-mi pastrez direcţia a fost faptul că îmi placea ce fac.
Trebuie să gaseşti lucrurile care-ţi plac. Şi asta e valabil atât pentru munca ta, cât şi pentru partenerul tău de viaţa. Munca ta o să-ţi umple o parte însemnată din viaţa şi singurul mod în care vei fi cu adevărat satisfăcut este să crezi că faci o munca extraordinara. Şi singurul mod în care poţi face o muncă extraordinară este să-ţi placă ce faci. Dacă n-ai reuşit încă, continua căutarea. Nu te mulţumi cu puţin. Aşa cum e şi cu partenerul de viaţă, vei şti atunci când l-ai întâlnit. Şi, la fel ca în orice altă relaţie extraordinara, lucrurile vor merge din ce în ce mai bine pe măsură ce trec anii. Aşa că nu te opri din căutare. Nu te mulţumi cu puţin.

A treia poveste este despre moarte.
Când aveam 17 ani, am citit un text care spunea ceva de genul: “Dacă trăieşti fiecare zi ca şi cum ar fi ultima din viaţa ta, la un moment dat vei avea dreptate”. Citatul m-a impresionat şi de atunci, pentru cei 33 de ani care au trecut, m-am uitat în oglinda în fiecare dimineaţă şi m-am întrebat: “Dacă astăzi ar fi ultima zi din viaţa mea, aş vrea să fac ce fac astăzi?”. Şi atunci când răspunsul a fost “Nu” pentru mai multe zile la rând, am ştiut că trebuie să schimb ceva.

Ideea ca în curând o să mor a fost cea care m-a ajutat să fac cele mai importante alegeri în viaţa mea. Pentru că aproape orice – toate aşteptările noastre, tot orgoliul, toate fricile referitoare la eşec – toate aceste lucruri pălesc în faţa morţii, lăsând afară singurul lucru care este cu adevărat important. Ideea ca o să mori este cel mai bun mod în care poti evita capcana fricii că ai ceva de pierdut. Eşti deja dezbrăcat. Şi nu există niciun motiv pentru care să nu-ţi urmezi inima.

Cu aproape un an în urmă, am fost diagnosticat cu cancer. Am facut un CT la 7.30 dimineaţa şi a arătat în mod clar o tumoră în pancreasul meu. Habar n-aveam ce e un pancreas la acea vreme. Doctorii mi-au spus că acest tip de cancer e aproape sigur incurabil şi că n-ar trebui să mă aştept la mai mult de 3 până la 6 luni de viaţă. Doctorii mei m-au sfătuit să merg acasă şi să-mi pun lucrurile în ordine, un fel de a spune că ar trebui să mă pregătesc pentru moarte. Şi eşti pus în situaţia în care încerci să le spui copiilor tăi, în doar câteva luni, toate lucrurile pe care ai fi vrut să le spui în ultimii 10 ani. Şi eşti forţat să te asiguri că toate lucrurile sunt puse în ordine astfel încât să fie cât de simplu se poate pentru familia ta în viitor. Eşti forţat să-ţi iei rămas bun.

Am trăit cu acel diagnostic toată ziua. Mai târziu, am făcut o biopsie, mi-au băgat un endoscop pe gât până în stomac şi intestine, mi-au făcut o puncţie în pancreas şi mi-au luat câteva celule din tumoră. Am fost sedat, dar soţia mea, care era acolo, mi-a spus că, atunci când s-au uitat la celule sub microscop, doctorii s-au întristat pentru că se dovedea a fi o forma foarte rară de cancer pancreatic, incurabilă cu chirurgia clasică. Am făcut acea operaţie şi acum sunt bine.

Acest moment a fost cel care m-a apropiat cel mai tare de moarte şi sper să fie la fel sş pentru următorii ani. Faptul că am supravieţuit mă face să vă spun cuvintele următoare cu ceva mai multă experienţă decât atunci când credeam că moartea e un concept pur intelectual.

Nimeni nu vrea să moară. Chiar şi oamenii care vor să meargă în Rai nu vor să moară pentru a ajunge acolo. Şi, totuşi, moartea este singura direcţie clară spre care ne îndreptăm cu totţi. Nimeni nu poate scapa de moarte. Şi aşa trebuie să fie, pentru ca Moartea este în mod sigur cea mai bună invenţie a vieţii. Este agentul de schimbare al vieţii. Elimină vechiul pentru a face loc noului. Chiar acum, voi sunteţi noul, dar peste o vreme, nu departe de acest moment, veţi deveni încet-încet vechiul. Şi veţi fi eliminaţi. Scuze că sunt atât de dramatic, dar e adevărat.

Timpul vostru e limitat, aşa că nu vă pierdeţi vremea trăind viaţa altcuiva. Nu va înglobaţi în dogme – trăind cu rezultatul gândirii altor oameni. Nu lăsaţi zgomotul opiniilor altora să vă ascundă vocea voastră interioară. Şi cel mai important, trebuie să aveţi curajul să vă urmaţi inima sş intuiţia. Ele ştiu deja ce vă doriţi cu adevarat să deveniţi. Toate celelalte lucruri sunt secundare.

Când eram tânăr, exista o publicatie uimitoare care se numea Catalogul Întregii Lumi. Un soi de biblie a generaţiei mele. A fost creată de un om pe nume Stewart Brand, nu departe de locul unde ne aflăm acum, şi el a adus-o la viaţă punându-i un strop de atingere poetica. Asta se întâmplă la începutul anilor 1960, înainte de apariţia computerelor şi a publishing-ului digital, aşa că revista era construită cu maşini de scris, foarfeci şi camere polaroid. Era un soi de Google în formă printată, cu 35 de ani înainte să apară Google. Era idealist şi mustea de noţiuni extraordinare şi instrumente utile.

Stewart şi echipa lui au scos mai multe ediţii ale Catalogului, dupa care lucrurile au început să nu mai meargă bine, aşa că au fost nevoiţi să scoată ultimul numar. Era la mijlocul anilor 70, iar eu aveam vârsta voastră. Pe ultima copertă a ultimului număr era o fotografie a unui drum de ţara în zori, genul de drum pe care te găseşti atunci când porneşti într-o aventură extraordinară. Sub poză erau cuvintele “Rămâi flămând. Rămâi naiv”. Ăsta era mesajul lor de adio. Rămâi Flămând. Rămâi Naiv. Şi eu mi-am dorit intotdeauna să rămân aşa. Iar astăzi, când voi absolviţi şi începeţi o viaţă nouaă vă doresc asta şi vouă.

Rămâneţi flămânzi. Rămâneţi naivi.
Mulţumesc mult.

ULTIMILE CUVINTE ÎNAINTE DE MOARTE AU FOST:
“Love is like a puzzle, hard to piece together, but beautiful when all the right pieces are put together”
- Dragostea este ca un puzzle: greu de asamblat, însă minunat atunci când toate piesele sunt aşezate cum trebuie”.

http://www.dtconsulting.ro/index.php/blog-dtc/180-cel-mai-frumos-di…

Octombrie-Tudor Gheorghe

2011-10-02T11:33:00.002+03:00

Richard Marx ＆ Lara Fabian - Surrender To Me

2011-09-16T08:37:00.000+03:00

Kenny G & Richard Marx -Sorry seems to be the hardest word

2011-09-16T08:32:00.000+03:00

Michael Bolton - I Promise You

2011-09-16T08:28:00.000+03:00

Un zâmbet pe 16 mm...

2011-09-09T08:14:00.000+03:00

Un bătrânel se duce la bordel să-şi ofere şi el o bucurie. Patroana îl conduce la o tânără apetisantă şi gata de orice. Sigura pe ea, aceasta îi spune :
- Moşule , dezbrăcarea să trecem la treburi serioase !!!
Se dezbracă moşul , iar tipa îi ia hainele şi i-le aruncă pe geam.
- Ce faci , nenorocito ??! sare bătrânelul supărat.
- Lasă, moşule, nu-ţi face probleme, că până dimineaţă vom face dragoste de-or să-ţi rămână hainele mari !!!
Tipa se dezbraca la rândul ei, iar moşul îi ia hainele şi i le aruncă pe geam.
- Ce faci, tataie, te răzbuni ?!?!
- Ba nicidecum, dar pâna mi se ridică mie moralul , se schimbă moda.

Lecţia de geografie

2011-09-09T07:41:00.000+03:00

Geografia femeii:

Între 18 şi 25 de ani, femeia e precum Continentul African: jumătate a fost deja descoperită, cealaltă jumătate ascunde frumuseţi încă salbatice şi delte fertile.

Între 26 şi 35 de ani, femeia e precum America de Nord: modernă, dezvoltată, civilizată şi deschisă negocierilor în schimbul banilor.

Între 36 şi 40 e precum India : fierbinte, relaxată şi conştientă de propria frumuseţe.

Între 41 şi 50, femeia e precum Franţa: uşor îmbătrânită, dar încă atrăgătoare şi interesantă.

Între 51 şi 60, e precum Iugoslavia: a pierdut războiul, e tulburată de fantasmele trecutului , dar se lucrează la reconstrucţie.

Între 61 şi 70, ea e precum Rusia: spaţioasă, cu frontiere fără patrulă. Stratul de zăpadă ascunde mari bogăţii.

Între 71 şi 80, femeia e precum Mongolia : cu un trecut glorios de victorii, dar cu puţine speranţe de viitor.

După 81 de ani, ea e precum Afganistan: aproape toata lumea ştie unde se află, dar nimeni nu vrea să meargă până acolo.

Geografia bărbatului:

Între 15 şi 80, bărbatul e precum Cuba: guvernat de un singur membru.

Tăcerea despărţirii

2011-09-08T09:06:00.000+03:00

Tatiana Stepa-Noaptea despărţirii dintre noi

2011-09-08T09:02:00.000+03:00

Tatiana Stepa-Şi totuşi vine toamna.

2011-09-08T08:50:00.000+03:00

Richard Clayderman - Ballade Pour Adeline

2011-09-08T08:36:00.002+03:00

Simbolurile naţionale şi ipocrizia Puterii

2011-09-08T07:59:00.001+03:00

Din păcate,mai ales în ultimii ani,sinceritatea este o pasăre rară.

Ieri,cred că pe toate canalele media ,terfelirea Imnului Naţional,prin interpretarea tendenţioasă a lui Marcel Pavel ,la inaugurarea Arenei Naţionale,dinaintea meciului cu Franţa,s-a acordat mult prea multă atenţie,în special,de către oamenii lui Băsescu.Până şi analfabeta preşedintelui şi-a permis să comenteze acest lucru.

Dacă aceşti oameni care acuză ar fi avut consecvenţă în apărarea simbolurilor naţionale,aş fi salutat poziţia lor!

Încă îmi amintesc că ,anul trecut,de Ziua Naţională,la Alba Iulia,Tricolorul,un alt simbol naţional,a fost batjocorit de primarul pedelist,fiind inserată şi culoarea portocalie.Acest lucru nu vi se pare cel puţin la fel de grav?!

La acest capitol ,exemplele pot continua,în special în zonele în care edilii sunt maghiari.Poate, la fel de grav este spolierea Constituţiei de către preşedinte!

Cu părărere de rău,fariseismul câştigă,zi de zi, teren ,încât cu greu poţi deosebi grâul de neghină.Acest lucru este generat de lipsa noastră de atitudine,de faptul că în sistemul nostru de valori patriotismul a devenit rara avis!

În loc să cultivăm virtuţile naţionale ,alegem indiferenţa .În loc de a avea simbolurile naţionale în cuget şi-n simţiri,le sacrificăm de dragul puterii ,uitând că străbunii noştri,printre care şi Patriarhul cauzei româneşti,Preşedintele Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia,George Pop de Băseşti,vărsau lacrimi de sânge când pledau pentru românism!

Din păcate ,vremurile dragostei de Ţară şi de Neam au trecut,iar apărarea simbolurilor naţionale se realizează doar de faţadă,ipocrizia punând o pată de neşters pe sufletele noastre!

Parfum de toamnă

2011-09-05T08:37:00.002+03:00

O adiere sublimă anunţă sosirea celei de-a treia fiice a anului, toamna, în caleaşcă ei de frunze moarte , îmbrăcată cu o rochie ţesută cu fire de aur. Pe cap purta ,ca o regină,o cunună bătută în pietre scumpe în formă de fructe.

Răscolite de frumuseţea ei ,frunzele,timide,au schimbat feţe,devenind ruginii. .

Este o zi fabuloasă de toamnă.Razele soarelui , filtrate prin miere,îmi mângâie obrazul..Ca într-un vis,zâna toamnei parca mi-a aparut în faţă şi ,coborând din caleasca ei de aur,a venit spre mine.

Am întins mana sprea ea şi am zburat împreună printre frunzele ruginii.Am văzut copaci cu mere rumene,pere aurii şi gutui parfumate.Miresmele lor mă îmbătau.

Câmpul e trist. Cârdurile de păsări călătoare au plecat vâslind ,în înălţimi,pe cerul trist ,spre ţările calde . Norii plumburii erau încărcaţi cu picăturile de ploaie . Vântul leagană lin crengile copacilor . Arborii bătrâni erau trişti , pentru că le-au plecat cântăreţii .

Cuprinşi de tristeţe,copacii oftează, iar lacrimile de promoroaca picură una câte una peste frunzele moarte.

Frunzele cad cu mişcări de aripi moi . Odata ajunse pe pământ, formează un covor foşnitor .

Zilele au devenit tot mai scurte şi mai friguroase ,iar pe cer se aşterne un nor mare, cenuşiu, care pluteste deasupra caselor şi îmbracă oraşul într-o haina tristă şi melancolică.

Toamna împrăştie arome dulci-amărui ,miresme stinse,un parfum ce îmbălsămează gândurile ,cu ecoul amintirilor de neuitat.

Michael Bolton - When a Man Love a Woman

2011-09-04T13:37:00.002+03:00

Ar trebui

2011-09-04T10:04:00.001+03:00

de Ana Blandiana

Ar trebui să ne naştem bătrâni,

Să venim înţelepţi,

Să fim în stare de-a hotărî soarta noastră în lume,

Să ştim din răscrucea primară ce drumuri pornesc

Şi iresponsabil să fie doar dorul de-a merge.

Apoi să ne facem mai tineri, mai tineri, mergând,

Maturi şi puternici s-ajungem la poarta creaţiei,

Să trecem de ea şi-n iubire intrând adolescenţi,

Să fim copii la naşterea fiilor noştri.

Oricum ei ar fi atunci mai bătrâni decât noi,

Ne-ar învăţa să vorbim, ne-ar legăna să dormim,

Noi am dispărea tot mai mult, devenind tot mai mici,

Cât bobul de strugure, cât bobul de mazăre, cât bobul de grâu...

Bridge Over Troubled Water

2011-08-27T09:15:00.002+03:00

Kansas – Dust in the wind

2011-08-27T09:07:00.002+03:00

Un zâmbet pe 16 mm...

2011-08-25T08:26:00.002+03:00

Traian Băsescu în inspecţie la o şcoală.
- Cine este tatăl tău? îl întreabă Băsescu pe un elev.
- Traian Băsescu este tatăl meu, răspunde băiatul.
- Şi cine este mama ta?
- Partidul Democrat Liberal.
- Foarte bine. Acum, spune-mi, ce-ai vrea să devii când o să fii mare!
- Orfan!

Doua inimi - Adriana Antoni

2011-08-19T19:51:00.002+03:00

Romanian Rhapsody- George Enescu

2011-08-19T15:05:00.000+03:00

Romanian Rhapsody George Enescu de LonelyMoonRise

130 de ani de la naşterea lui Enescu

2011-08-19T14:36:00.000+03:00

Yehudi Menuhin - Enescu în inima mea

Vezi mai multe video din film

“Nu devii bătrân fiindcă ai trăit un număr de ani, devii bătrân pentru că ai dezertat de la idealul tău.”(George Enescu)

I'm living to love you

2011-08-18T21:57:00.000+03:00

Sarah Connor- From sara with Love

2011-08-18T21:51:00.000+03:00

Toni Braxton - Spanish Guitar

2011-08-18T21:38:00.002+03:00

Un zâmbet pe 16 mm...

2011-08-11T16:03:00.001+03:00

-Le-ai oprit 25% la profesori,Daniele?
-Da,domnule preşedinte!

-Şi mai merg la şcoală?
-Da!
-Să le mai tai 25%!

-Da,am înţeles.
Dupa un timp,Băsescu îl cheamă pe ministru la el.

-Daniele, le-ai mai taiat profesorilor 25% ?
-Da!
-Şi tot mai merg la şcoală?
-Da!
-Mai taie-le 25%!
-Da!
După o lună de zile, Băsescu îl cheamă la Cotroceni pe ministrul Educaţiei.

-Măi Daniele,mai merg profesorii la şcoală după ce şi-au pierdut 75% din leafă?

-Da ,domnule preşedinte.

-Mă,ăştia-s tâmpiţi.Mai taie-le 25 %!

-Da ,domnule preşedinte,dar sunt ultimii 25% din leafă.

-Măi amice,n-ai înţeles?

-Ba da,domnule preşedinte .Le voi tăia şi ultimii bani.

-Vezi ,Daniele,că eşti băiat deştept!Peste o lună să vii să-mi comunici care e situaţia cu profesorii!

-Da,domnule.

După o lună ,se duce Funeriu la Cotroceni.

Cum îl vede, Băsescu îl întreabă:

-Mai merg profesorii la şcoală?
Funeriu,intimidat de tonul răstit al preşedintelui,răspunde aproape silabisind:

-Da,domnule!
Băsescu,înfuriat la culme ,replică:

-Formidabil! I-a pune-i să plătească la intrare!

Acasă

2011-08-10T15:14:00.001+03:00

de Ionel Mesaroş

Inima cuprinde în braţe de cer

Izvoare de iubire şi , adânc ,mister,

Înălţând, în zbor, sub bolta imensă, albastră,

Dumenzeiescul cânt al zilelor petrecute acasă.

Nu e nicăieri adăpostit sub soare,

Un loc mai scump decât pământul

Pe care l-a atins întâia oară

Cu ochii,cu inima ,cu gândul...

Nicăieri,dorul nu a plâns surghiunit

Cu lacrimi de foc presărând peste jar

Pelinul sufletului ,crunt , înstrăinat

De primul răsărit pe care l-a simţit.

Trec anii-n zbor şi aripa-i e frântă,

În slăvi de vis s-ar ridica,

Şi Inimioara-i,casa lui cea sfântă,

Îl însoţi ,prin dor, oriunde ar pleca.

(7 august 2011)

Băseşti- colţ de rai

2011-08-07T12:47:00.001+03:00

La poalele Codrului , între bătrânul Ignis şi Valea Someşului ,pe unul dintre terenurile de înfruntare dintre dacii liberi şi romani , acolo unde Menumorut şi-a întins spre nord-est aripa ducatului său ,lângă curgerea molcomă a Sălajului ,Domnul Dumnezeu a aşezat sub brazda sămânţa roditoare din care a încolţit o floare de-nu-ma –uita : satul Băseşti ,un colt de rai.Frumuseţea locurilor din Mica Romă,cum îl defineşte dirijorul Valentin Băinţan, nu a putut fi “ucisă”nici de cea mai aspra secetă şi nici de potopul de suferinţe ce nu întârziau să se abată asupra “grădinarilor”ce o îngrijau, băsăştenii.
Aici,lângă scurgerea săracă a Sălajului prezarita într-o râpă, a fost întemeiată în 1391 o cetate cu patru porţi şi optzeci de suflete,spre slava veşniciei,iar urmaşii păstorului Ilie,băsăştenii,si-au dus crucea ce le-a fost dată, străbătand întinderea dintre “leagăn” şi “mormânt”,luminaţi de învăţătura creştină;

Soarele credinţei le-a sădit în cuget ,consătenilor mei ,că tot ce e lumesc e trecător şi că ,mai devreme sau mai târziu, răul scăpat din cutia Pandorei va pieri , Binele va trona pretutindeni , iar Iubirea va deveni mama tuturor.Mulţi au trecut la cele veşnice fără să întrezărească o schimbare a lucrurilor, însă nădejdea de odinioară nu fusese spulberată nici în 1835 ,an în care Băseştiul număra vreo nouă sute de suflete.În acel an văzu lumina zilei un om care a” sfinţit “cu viaţa lui acest ţinut ,contribuind decisiv la zdrobirea lanţurilor robiei sufleteşti ,iubindu-şi ţara şi neamul ca nimeni altul,George Pop de Băseşti.

Băseşti-ul este considerat a doua localitate din Transilvania ca valoare spirituală, după Blaj şi poartă amprenta venerabilului preţedinte al P.N.R., George Pop de Băseşti, care alături de alte personalităţi şi asociaţii ale vremii, au marcat destinul poporului român din Transilvania.

Testamentul marelui om şi patriot, George Pop de Băseşti, este pus în aplicare după 100 de ani, de către primarul comunei, domnul dr. Ioan Călăuz.

În centrul atenţiei şi al preocupărilor primarului se află şi mănăstirea greco-catolică Sfântul Anton. Aceasta este amplasată pe un deal ce oferă o privelişte deosebită spre Baia Mare şi Măgura Şimleului. Locul pe care astăzi prinde contur complexul mănăstirii, având o suprafaţă de 15 ha, a fost cândva gradina lui George Pop de Băseşti. De mănăstire va aparţine o pădure întinsă pe o suprafaţă de peste 400 ha, până la hotarul cu judetul Satu Mare. Mănăstirea va avea o biserică, un centru cultural cuprinzând biblioteca şi sală de conferinţe, chilii, centru pentru bătrâni şi copii orfani.

În Băseşti funcţionează Fundaţia “George Pop de Băseşti”, înfiinţată de Ioan Călăuz. Frecvent se organizează manifestări culturale, lansări de carte, întâlniri cu ziarişti, scriitori, oameni de cultură. Tot la Băseşti, fiinţează Festivalul de Literatură şi Colocviile de Istorie “George Pop de Băseşti”.

Încet dar sigur, Băseşti-ul redevine un important centru de religie, cultură, spiritualitate.

În sălaşul naşterii mele ,în Băseştiul meu iubit ,mi-e drag să revin ,cu toate că am mai multe rude pe lumea cealaltă decât aici .
Deşi m-am zburătăcit de acolo în urmă cu zeci de ani , satul şi oamenii lui nu i-am părăsit nicicand ,dorul legându-mă de Inimioara-cum îmi place să-i zic “ cuibului” copilăriei mele , prin rădăcini , adânc, afundate în amintiri scumpe , de neşters!

Anomalii

2011-08-06T16:22:00.001+03:00

de Adrian Păunescu

Sufletul meu, copil tembel, cunoaşte,
Inima mea de bivol tînăr ştie
Că pe al lumii pat absurd de broaşte
Iubirea este o anomalie.

Să mai iubeşti cînd visul un negoţ e,
Să mai iubeşti cînd prea puţini au şale,
Cînd ne clocesc de-un veac prudente cloţe,
Acestea toate nu sînt stări normale.

Eu cînt la o vioară care doare,
Eu cînt la un pian bolnav de ciumă,
Cu voioşie şi cu disperare
Eu cînt un cîntec care mă consumă.

Nu-i profitabil să iubeşti cînd este
Mai profitabil să te faci că sîngeri,
Dar pe robotul meu cade-o poveste,
Robotul meu e-nduioşat de îngeri.

Normal rămîne numai restul lumii
Care să se abţină bine ştie,
Vioara caldă şi pianul ciumii
Nu sînt decît acea anomalie

La care pururi sufletul mai speră
Pentru că ea s-ar mai putea numi iubire
Jos, în prudenta lume mamiferă,
Şi sus, pe unde gîndul meu e mire.

Un zâmbet pe 16 mm...

2011-08-06T07:47:00.000+03:00

La Radio Erevan, un ascultător întreabă: - Ce este un “titlu onorific”?

Radio Erevan răspunde: - Titlu onorific este atunci cînd soţia spune: “Soţul meu este capul familiei”.

Un zâmbet pe 16 mm...

2011-08-06T07:38:00.002+03:00

Ce e casătoria?

DEFINIŢIA RELIGIOASĂ: Act religios care constă în a crea un răstignit în plus şi o virgina mai puţin.

DEFINIŢIA JURIDICĂ: Sentinţa prin care condamnatul la veşnicie este eliberat numai pentru rea purtare.

DEFINIŢIA MATEMATICĂ: Adunare de probleme, scădere de libertăţi, înmulţire de responsabilităţi, împărţire de bunuri.

Bosson - Run Away With You

2011-08-05T18:16:00.002+03:00

Toni Braxton - Un-Break My Heart

2011-08-05T18:12:00.002+03:00

Laudă suferinţei

2011-08-04T07:08:00.002+03:00

de Lucian Blaga

Atâţia dintre semeni nu prea ştiu

ce să înceapă-n zori cu suferinţa.

Ei nu-şi dau seama nici spre seara de prilejul

chemat să-nalţe mersul, cunoştinţa.

Suferinţa poate fi întuneric, tăciune în inimă,

pe frunţi albastru ger,

pe coapsă ea poate fi pecete arsă cu fier,

în bulgăre de tărână

o lacrimă sau sâmbure de cer.

Nu mai călca pe pământ

cine calcă-n suferinţă.

Ea schimbă la faţă argila, o schimbă în duh

ce poate fi pipăit, duios, cu ştiinţă.

Tată, carele eşti şi vei fi,

nu ne despoia, nu ne sărăci,

nu alunga de pe tărâmuri orice suferinţă.

Alungă pe aceea doar care destramă,

dar nu pe-aceea care întăreşte

fiinţa-ntru fiinţî.

Fă ca semenii noştri,

de la oameni la albine,

de la-nvingători la biruiţi,

de la-ncoronaţi la răstigniţi, să ia aminte

că există pretutindeni şi această suferinţă,

până astăzi şi de-acum înainte

singura legatură între noi şi tine.

Doi ani de blogging

2011-08-01T09:58:00.002+03:00

Au trecut doi ani de când a aparut, ca o adiere gândurile unui om , reunite în "IONEL MESAROŞ-BLOG PERSONAL",un loc ,în universul online, unde eu mă simt acasă.

Înca de la început , mi-am dorit să particularizez o celulă a spaţiului virtual cu însemnele prezenţei mele , încercând să creez un mediu primitor , un loc unde regula de căpătâi să fie slujirea Adevărului , Binelui şi a Frumosului , căutând să ofer postarilor un conţinut atrăgător , îmbrăcat într-o formă sugestiva , prefaţând articolul cu un preambul imagistic .
După doi ani de existenţa , blogul are circa 190 de postari şi circa 18000 de vizualizări ;însă lucrul cel mai important este prezenţa celor care , trecând pragul Universului meu virtual , şi-au lasat amprenta gândurilor .Ţin să le mulţumesc tuturor celor care m-au onorat cu vizita lor şi să le dezvălui ca pentru mine blogul acesta nu este doar un jurnal online , ci un loc unde m-am întâlnit cu gândurile oamenilor, împreună , construind o lume mirifică , vie, îmbogăţită cu idei ,cu simţăminte , cu vise ; aşezând fiecare o cărămidă la temelia "Omului Frumos",înălţând o citadelă a crezului că,acolo unde domneşte Lumina ,se află speranţa că lumea poate fi schimbată prin Forţa gândurilor noastre bune!

Vă mulţumesc!

Richard Marx - Right Here Waiting For You

2011-07-29T19:23:00.002+03:00

STING & POLICE- EVERY BREATH YOU TAKE

2011-07-28T13:06:00.002+03:00

Dialog înainte şi după căsătorie

2011-07-25T18:18:00.000+03:00

ÎNAINTE DE CĂSĂTORIE:

Ion:Ah...În sfârşit.De când aştept!

Maria: Vrei să plec?

Ion:Nu!Nici să nu te gândeşti!

Maria:Mă iubeşti ?

Ion:Oricând şi oriunde !

Maria:M-ai înşelat vreodată?

Ion:Nu !Ce ţi-a venit să mă întrebi?

Maria:O să mă săruţi?

Ion:De câte ori o să am ocazia!

Maria:O să mă baţi?

Ion:Doamne,nu!Eşti nebună?

Maria:Pot să am încredere în tine?

Ion:Da.

Maria:Dragul meu!

DUPĂ CĂSĂTORIE:

Citiţi de jos în sus!

Dă-i , Doamne , un condei şi un colţ de cer ...

2011-07-24T13:04:00.002+03:00

Alb şi negru

2011-07-24T12:39:00.000+03:00

___________________________________________

Încă o noapte albă în contul vieţii gri
Încă un bulgăr negru la muntele de smoală
Încă un om mai crede şi altul îl înşală
Şi „a minţi” se-aude la fel cu „a iubi”.

Nu mai putem distinge minciuna de greşeală?
Ni-i dat să spargem, noaptea, tot ce zidim pe zi
Cu-aceste falimente de praf ce vom zidi?
Iubito, cum să ducem angoasa mondială?

Ce drept are minciuna să vină între noi?
Dăm pensie la diavoli să ne păzească iadul.
Noi re-nviem şi raiul, şi muntele, şi bradul!
Te-acuz şi-ţi cad în faţă tîrîndu-mă-n noroi.

Noi sîntem programaţii, trimişii, posedaţii
Unui blestem mai mare, mai rău şi mai adînc.
M-a umilit minciuna, pe-a cărei notă plîng.
Strigoii-nstrăinării din casa noastră ia-ţi-i.

Încă o noapte albă, poţi merge să te culci
Te voi iubi de taină, de jale şi de veghe,
Îţi voi fura din vorbe cercei pentru ureche
Încă o noapte albă, cu negre fructe dulci.

Eu plec nu prea departe, aici, lîngă pădure
Mă întîlnesc cu Shakespeare, un viitor coleg
Şi într-o tragedie de-a lui am să te leg,
Ca toţi actorii lumii destinul să ţi-l fure.

Prea dulceo! Noapte bună –să visezi că minţi
Şi trează în minciună s-adormi cu foc sub talpă
Să ai o noapte neagră, să am o noapte albă
Tu cu o taină-n suflet, eu cu-n cuţit în dinţi.

Adrian Păunescu

Machu Picchu

2011-07-24T12:21:00.002+03:00

Pe 24 iulie se împlinesc 100 ani de la descoperirea cetății incașe Machu Picchu,al cărei nume se traduce prin”piscul bătrân”în limba Quechua,vorbită de-a lungul Anzilor.Hiram Bingham cel care a descoperit citadela în anul 1911,i-a dat numele muntelui pe care este situată,iar denumirea originală nu a fost descoperită niciodată.
Machu Picchu se situiază pe o culme de munte la 450 de metri deasupra fluviului Urubamba,afluient
al Amazonului.Întregul complex se întinde pe 32.500 de hectare,însă zona construită,care cuprinde 172 de locuințe,este concentrată pe un platou ce măsoară 530 metri în lungime și 200 metri în lățime,înconjurat de terase destinate agriculturii.Se crede că aproximativ 1000 de oameni au locuit în acest vechi oraș incaș,construit în secolul al XV-lea.

❤ Fancy - Flames Of Love ❤

2011-07-22T20:11:00.000+03:00

F.R. David - Don't Go 1987

2011-07-22T19:56:00.002+03:00

F.R. David - Taxi

2011-07-22T19:55:00.001+03:00

Lege şi fărădelege

2011-07-22T08:26:00.000+03:00

Legea asigurării locuintelor ,Legea 260/2008,republicată în 2011, obligă primăriile să îi someze pe cei care nu sunt asiguraţi şi apoi să le aplice sancţiuni. “Lucru care este imposibil”, a anunţat primarul Iuliu Ilyes într-o conferinţa de presa susţinută marţi, 19 iulie.

În Municipiul Satu Mare sunt 45000 de locuinte care trebuie asigurate. Dintre acestea aproximativ 3000 sunt asigurate. Conform legii ceilalţi proprietari ar trebui somaţi printr-o scrisoare, trimisă de Primăria Satu Mare cu recomandare de primire. Dacă dupa mai multe atenţionări ei nu îşi fac asigurarea, tot Primariei îi revine sarcina sa le aplice amenzi. Respectarea legii ar însemna cheltuieli imense pentru Consiliul Local.
O sumă semnificativa de bani a fost deja cheltuită pentru asigurarea cladirilor aflate în administrarea primăriei. Este vorba de aproximativ 700 de locuinte. Apoi ,pentru a trimite câte o scrisoare recomandată fiecărui proprietar neasigurat ar însemna să se platească doar în aceasta lună o suma de cel putin doua miliarde de lei vechi (252.000 RON), în condiţiile în care expedierea unei scrisori recomandate este de 6 lei. Aplicarea de amenzi ar putea atrage apoi dupa sine intentarea a numeroase procese împotriva Primăriei, ceea ce ar însemna alte cheltuieli imense. PAID (Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor) este o societate de asigurare în care acţionarii sunt alte societati private.
“Din cauza lipsei de fonduri am sistat anul acesta lucrări importante, iar acum să fim obligaţi să plătim lunar cateva miliarde pentru activitatea administrativa a unor firme private. Ce sistem este acesta? Să mă oblige să plătesc din banii sătmărenilor sume imense pentru aceste firme?” afirmă primarul Ilyes.

După aceste declaraţii,cine nu cunoaşte realizările actualului edil l -ar aprecia, însă neaplicarea legii este un act de indisciplină ce trebuie sancţionat şi nu apreciat!

După ce edilul nostru s-a "coit ",vorba domniei sale ,să explice imposibilitatea aplicării legii asigurării obligatorii a locuinţei,Primăria nedispunând de fonduri pentru acest lucru,am înţeles că ,de fapt,primarul nostru "responsabil" a dat startul la campania electorală.

Pledoaria sa în favoarea utilizării raţionale a banilor publici,mult argumentată în această intervenţie ,din păcate ,nu e o preocupare constantă a primarului nostru,în special,când este vorba de interesele sale,de pildă,cele cu societatea de salubrizare,SC Florisal SA.

Domnului primar îi pasă de bugetul Primăriei,de aceea nu cheltuie un şfanţ pentru reabilitarea drumurilor şi a trotuarelor din municipiu.În schimb ,Primăria plăteşte concediile personalului important din aparatul instituţiei la preţuri exorbitante ,la hoteluri de 4-5 stele,semnând delegaţiile şi alocaţiile acestora ,fără să se gândească la folosirea raţională a banilor publici,dând dovadă de iresponsabilitate.

Până unde merge ipocrizia,domnului Iuliu Ilyes?!

Ne-am săturat de prezenţa lui în fruntea Primăriei!Până şi conaţionalii săi sunt scârbiţi de modul în care administrează oraşul!Chiar dacă le face pistă de biciclete până în Ungaria,în loc să le repare drumurile,primarul care după ce a sărutat Drapelul de Stat,Tricolorul,pe 26 iunie 2011,a arborat după câteva săptămâni drapelul Ungariei la bărcuţa cu care se plimba pe Someş,Iuliu Ilyes este o mare dezamăgire şi pentru maghiarii sătmăreni.Deşi la majoritatea lucrărilor contractate de Primărie firmele au fost alese pe sprânceană,din Ungaria,lucrările au lăsat mult de dorit,iar conaţionalii săi nu uită nici acest aspect.

Dacă mai doreşte un mandat,trebuie să dovedească faptul că-l merită ,însă ,din păcate,faţa oraşului nostru nu îl recomandă ,ci , dimpotrivă , îl acuză, constant ,arătând incapacitatea managerială a primarului şi nepăsarea sa !

Un zâmbet pe 16 mm...

2011-07-21T22:06:00.002+03:00

Bulă vede scris pe un gard “Papagal rău”. Curios, intra în curte să vadă năzdrăvănia. Se apropie de o colivie în care era un papagal. Când îl vede, papagalul strigă:
- Azorel, şo pe el!

Un zâmbet pe 16 mm...

2011-07-17T16:42:00.000+03:00

Într-una din zilele însorite ale lui Ianuarie 2015 un bătrân se apropie de intrarea în Palatul Cotroceni. Se apropie de ofiţerul de garda şi îi spune:
- Aş vrea să intru să vorbesc cu preşedintele Băsescu.
Ofiţerul îl priveşte blând pe bătrîn şi îi spune:
- Domnule, Băsescu nu mai este preşedinte şi deci nu mai are reşedinţa aici.
Bătrânul îi spune ca e în regula şi se îndepărtează încet de intrarea în Palat. A doua zi ,acelaşi bătrân se îndreaptă către intrarea în Palatul Cotroceni şi se adresează ofiţerului de garda (acelaşi din ziua precedentă):
- Aş vrea să intru să vorbesc cu preşedintele Băsescu.
- Domnule, aşa cum v-am spus şi ieri, Băsescu nu mai este preşedinte şi deci nu mai are reşedinţa aici.
Bătrânul îi multumeşte şi pleacă încet spre locuinţa sa. A treia zi, bătrânul se duce din nou la intrarea în Palatul Cotroceni şi se adresează aceluiaşi ofiţer:
- Aş vrea să intru să vorbesc cu preşedintele Băsescu.
Iritat, ofiţerul se încruntă uşor la bătrân şi îi spune:
- Domnule, este a treia zi consecutivă când veniţi aici şi cereţi să vorbiţi cu Băsescu. V-am spus deja că Băsescu nu mai este preşedinte şi deci nu mai are reşedinta aici. Nu întelegeţi?
- Ba ,înţeleg foarte bine, însă nu mă mai satur să aud asta.
Ofiterul ia poziţia de drepţi, îl salută respectuos (ca pe un superior) şi îi spune bătrânului:
- Atunci ,ne vedem mâine , domnule!"

Un zâmbet pe 16 mm...

2011-07-17T16:19:00.001+03:00

"Băsescu şi Boc zboară cu elicopterul.
Băsescu aruncă o bancnotă de 100 de lei şi zice:
− Vreau să fac un român fericit!
Boc aruncă două bancnote şi zice: −Vreau să fac doi români fericiţi!
Pilotul îi întreabă: − De ce nu vă aruncaţi amândoi, să-i faceţi fericiţi pe toţi românii ?!?"

Chris Norman -Baby i miss you

2011-07-17T13:28:00.000+03:00

Thomas Anders - I Miss You

2011-07-17T13:26:00.002+03:00

Despre patrie...

2011-07-17T13:17:00.001+03:00

Fiecare om are o patrie,restul sunt ţări.(Octavian Paler)

Patria nu e simpla întindere geografica atribuită în mod inevitabil şi providenţial fiecărui popor, ci o entitate destul de complexă, o rezultantă istorică a activităţii care creeaza valori umane şi le rasfrânge, le obiectivează în lumea dinafară, un context de valori izvorâte din spiritul unui întreg popor şi, trăite, actualizate, întrepătrunse într-un anume teritoriu.(Francesco Orestano)

Patria este pământul plămădit cu sângele şi întărit cu oasele înaintaşilor.(Barbu Stefanescu Delavrancea).

Patria sunt eu, eşti tu, e tot ceea ce iubim, tot ceea ce visăm, tot ceea ce va fi când nu vom mai fi noi.(Romain Roland)

Patria e o poveste a cărei urmare îţi este dat s-o trăieşti.(C.T.Popescu)

Cei fără Patrie, nu au nici nume, nici aspiraţii, nici consideraţie, nici drepturi, nici nu pot fi socotiţi ca fraţi în mijlocul popoarelor. Sunt bastarzii Umanităţii.(Giuseppe Mazzini)

Atunci când se hotărăşte destinul patriei, nu trebuie să fie luat în consideraţie sentimentalismul, dimpotrivă, lasându-se totul la o parte, să fie urmată acea cale care salvgardează fiinţa Patriei şi-i menţine libertatea.(Niccolo Machiavelli)

După ce-a umblat încoace şi încolo pe globul pământesc, omul, dintr-o înduioşătoare şi firească înclinare, simte plăcerea, simte nevoia să vină să moară în locurile natale şi să se aşeze o clipă pe marginea mormântului său, sub aceiaşi arbori, care au umbrit leagănul său. Vederea acestor lucruri, desigur schimbate, care îi amintesc, în acelaşi timp, atât zilele fericite ale copilăriei sale nevinovate, cât şi nefericirile ce le-au urmat nestatorniciile şi goana vieţii, trezesc în inima sa acel amestec de iubire şi melancolie pe care-o numim iubirea de patrie.(Chateaubriand)

Oricât de bine i-ar merge personal unui om, dacă patria piere, piere şi el împreună cu ea.(Tucidide)

Există o patrie. În afara graniţelor ei îţi dai seama că te găseşti în surghiun şi fără nici un rost.(Antoine de Saint Exupery)

Greşelile născute din dragoste de patrie le iartă şi Dumnezeu din Cer. (B.P.Hasdeu)

Patria este sânul Fiinţei ce a hrănit cu dragoste Mântuirea Neamului,este lacrima lui Dumnezeu peste faţa pământului străbun ,rourând ochii celui însetat de iubire de ţară.(Ionel .Mesaroş)

Un zâmbet pe 16 mm...

2011-07-17T09:49:00.000+03:00

Îndată ce şi-a revenit din şocul cauzat de accident, şoferul întreabă :
- Unde sunt ?
- La 8, îi răspunde cineva.
- Salon sau celulă ?

Lian Ross -"Say you'll never"

2011-07-15T20:57:00.000+03:00

Alphaville-Forever Young

2011-07-15T20:45:00.000+03:00

Demis Roussos - My Friend The Wind

2011-07-15T20:33:00.002+03:00

Goombay Dance Band - Seven Tears

2011-07-15T20:18:00.000+03:00

F R David -Words

2011-07-15T19:58:00.002+03:00

Wonderful life - Zucchero

2011-07-15T19:53:00.002+03:00

Savage -Only You

2011-07-15T19:49:00.000+03:00

Evoluţia unei căsnicii

2011-07-15T19:37:00.000+03:00

La început, femeia îşi caută un bărbat pe care, cum l-a găsit, îl adoră. După ce se căsătoreşte cu el, îl suspectează. După zece ani ,îl dispreţuieşte. După ce moare, îl respectă.

F.R. David - I Need You

2011-07-02T13:46:00.002+03:00

Osama bin Dogaru către tovarăşul Traian Băsescu

2011-07-01T12:33:00.001+03:00

Tovarăşe Preşedinte,

Că aţi ajuns primar general şi de doua ori preşedinte fără să fi câătigat în fapt alegerile, nu ne deranjeaza. Oricum, politica este o curvă iar în România, în mod deosebit, una ordinarî! Sau ”javrî”! Chestie de gust sau de interpretare! Ceea ce ne deranjează este ca, în 2004, v-ati prezentat drept ultimul comunist de omenie, noi fiind ”stupid people” care nu aveam de ales decât între dvs. şi comunistul Adrian Nastase, alunecat binişor spre dreapta, spre liberalismul sălbatic. Şi au fost destui proşti care au muscat momeala şi v-au votat, pentru ca astăzi să se întrebe unde este ”omenia” dvs.
Ca bun comunist, v-ati facut ”Gogoşica” nu secretar la Sibiu ci europarlamentar pe banii noştri, ca de voturi nu poate fi vorba. V-aţi promovat toate curtezanele miniştri şi deputati, spre spolierea noastră continua. Aţi atras toţi escrocii şi hoţii celorlalte partide şi vi i-aţi făcut experti în ograda proprie. Acuzaţi în dreapta şi în stânga de kaghebism dar aţi făcut consilieri din toţi puii vechilor agenţi GRU şi NKVD. O tarla de socri să aibă subsemnatul, vă informez că Vass-ii, Tismanenii, Patapievicii, etc. sunt în curtea dvs nu a noastră. Aţi dat afară profesioniştii din servicii şi v-aţi înconjurat de delatori cretini, cu imaginatie bolnavă,care nu ştiu nici măcar faptul că eram de 6 ani ofiţer când m-am însurat cu fata unui pensionar pe care nu-l mai baga nimeni în seamă. Nu ştiu sau nu vor să ştie că nu eu am dat foc portului Anvers, nu eu am distrus flota, SNCFR-ul, NAVROM-ul şi, mai nou, TAROM-ul. Toate astea le-aţi făcut dvs. cu ajutorul rubedeniilor, mergând de la fraţi la veri îndepărtaţi ai soţiei, şi cu ajutorul ”specialistelor” dvs fără calificare şi fără o zi de munca reala, dar cărora le-ţi văzut ”chiloţeii” la diferite vârste.
Aţi distrus tot ce mai era de distrus în ţara asta, ca să puteţi lichida liniştit ultimele active ale naţiunii. Ne-aţi îndatorat pentru 10 generaţii de acum înainte, aşa cum n-a îndrăznit nici un trădator să o facă. Înconjurat de hiene, adică de mâncători de stârvuri, aţi dat peste un milion de oameni afară din slujbe, iar celorlalţi le-aţi tăiat salariile nu cu 25% ci cu peste 49% , aducând forţa activă la limita subzistenţei sau obligând-o, la sfatul dvs, să-şi ia traista în băţ şi lumea în cap. I-ati lăsat pe copiii nostri fără nici o şansă. Pensionarilor le-aţi luat dreptul la proprietatea dobândita, la sănătate şi la viaţă, iar nouă, militarilor în rezervă şi în retragere, ne-aţi luat, în plus, dreptul la munca şi la onoare, răpindu-ne condiţia şi gradele, deşi numai prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, sub acuza de înaltă trădare sau genocid, ar fi fost posibil acest lucru.

Tovaraşe Preşedinte,
Ne-aţi umilit, ne-aţi insultat, ne-aţi făcut doi ani de zile ”nesimţiţii” cu pensii ”nesimţite de douazeci de milioane” pentru a-i asmuţi pe acefalii naţiunii împotriva noastră şi a ne împiedica să ne facem datoria, conform Art. 118 din Constituţia României, adică să apărăm statul şi democraţia constituţională.
Democraţia constituţionala este o glumă în România, de vreme ce Executivul a calcat în picioare Puterea Judecatorească şi manipulează Legislativul! Iar Executivul, prin retardaţii care-l compun, este preşul dvs.!
În ceea ce priveşte statul, apreciem că acesta nu mai există de facto şi ca vă străduiţi să nu mai existe nici de jure. De aici nebunia cu reforma administrativă, pe care nu o cere nimeni şi care este necesară doar ca premisă a federalizării ăi dezagregării României. În schimb, aţi pornit o adevărată ofensivă împotriva naţiunii. Dupa dispariţia industriei, a proprietăţii asupra terenurilor arabile, a băncilor, după distrugerea transporturilor, aţi finalizat distrugerea ţnvătământului, sănătăţii şi, prin jegurile dvs. media, distrugerea conştiinţei naţionale. Prin ameninţare, şantaj, corupţie, aţi anihilat aproape total şi opozitia şi sindicatele. Cu exceptia SCMD care încă rezistă poliţiei dvs politice şi celorlalte instituţii de tip stalinist.
Aţi distrus sistemul national de apărare, făcând praf corpul activ al Armatei, Internele si Serviciile. V-aţi alăturat, prin mijloacele specifice, alienaţii sau gunoaiele rezerviştilor şi cadrelor în retragere, dar vă izbiţi în continuare de SCMD, ale cărui huiduieli v-au iritat la Iaşi, la Focşani sau la Constanţa.

Tovarăşe Preşedinte,
Vă raportăm că SCMD acţionează cu profesionalism, dar numai legal (indiferent ce imbecilităţi vă raportează birourile speciale create de dvs. pentru contracararea noastră), fiind singura structură organizatorică ce a câştigat peste 1000 de procese împotriva slugilor dvs. la tribunalele din ţară, la curţile de apel şi la ICCJ. Motiv pentru care vă pregătiţi să comiteţi cea mai mare nebunie, prin promovarea asa zisului recurs în favoarea legii sau interzicerea prin Constituţie a abordării de către justiţie exact a problematicii pentru care există.
Noi am demonstrat ca încălcaţi nu numai Constituţia şi legislaţia europeană şi planetară, dar şi toate principiile de drept, începand cu principiul neretroactivităţii legii şi principiul speranţei legitime! Totul subsumat nebuniei exprimate de dvs. ca ”statul n-are nici o obligaţie faţă de cetăţeni”.
De ce urâti naţiunea româna tovarăşe preşedinte? De ce ne îndemnati să ne luăm lumea în cap sau să ”părăsim pe cale naturală sistemul”?
Mai nou, ca o culme a disperării în care vă aflaţi, după ce ne-aţi batjocorit arătând că nu ştim unde este trăgaciul armei şi unde este sediul NATO, ne faceţi marii manipulatori ai evenimentelor din ultimii 20 de ani. Dacă acceptaţi, în sfârşit, că suntem profesionişti, vă rugăm sş luaţi în calcul următoarele:
· Gunoaiele apatride care se erijează în ”crema“ acestei naţii, şi care v-au suflat în pupa în ultimul deceniu, vă părăsesc. Au ajuns ”să ia atitudine”, semn ca bărcuţa dvs., despre care v-au minţit că este crucişător, începe să ia apă;
· Consilierii dvs. kominternisti au început să vă sfătuiască la fel de bine ca şi înaintaşii lor pe executatul Ceauşescu, alt ”geniu al Carpaţilor” ca şi dvs. Dacă până acum diversiunile dvs. ţineau de la 6 luni la un an, acum ne serviţi ziua şi diversiunea. Una mai dementă decât alta, denotând deruta, lipsa de sprijin real, trădarea, care plutesc în jurul dvs. ca semn al finalului.

Tovarăşe Preşedinte,
Duceţi spre dezastrul final o tară în care muncitorii se aruncă de la balconul Parlamentului, acuzând dictatura şi strigând ”Libertate!”, în care poliţiştii, dupa ce au avut curajul să vă spună ”Javră ordinara”, au ajuns să se sinucidă, întrucât i-aţi adus la limita subzistenţei, iar ofiţerii ăn rezervă sa-şi dea foc în fata palatului dvs., acuzând dictatura.
Nu vă comparţi cu Ceauşescu. Acela, în comparaţie cu dvs, a fost un real patriot şi un real democrat. Manipulaţi, l-am asasinat sub falsa acuză de genocid şi subminare a economiei naţionale, lucruri de care vă faceţi vinovat dvs.
În disperare, pentru a preîntâmpina scandalul mediatic provocat de autogafe-ul unui ofiter, care v-ar fi atras protestele unei Europe deja ostila dvs, aţi recurs la diversiunea cu reîmpărţirea României în 8 megajudeţe. V-aţi atras tunetele aliatului dvs tradiţional şi antinaţional şi, în disperare de cauza aţi recurs la diversiunea cu al 9-lea judet – Harghita /Covasna. A urmat, pe fondul celui de-al doilea furt incalificabil din Camera Deputatilor, acuza SCMD din ziua de 23 iunie a.c., de ”înaltă trădare”. Din nou, disperat, aţi recurs la diversiunea cu numitul Mihai, dar, din pacate pentru dvs. numai noi v-am înteles mesajul: ”Nu eu sunt trădător ci Mihai pentru că a părăsit cârma prin abdicare. Indiferent ce faceţi, eu nu voi abdica niciodata”. Adică ne-aţi aruncat vorbele Lapuşneanului : ”Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau!”. Aveţi grijă să nu-i împărtăşiti soarta, tovarăşe preşedinte, pentru că disperat fiind, mergeţi din gafă în gafî!
De gafa cu Mihai au profitat toţi sfertodocţii şi toţi preţioşii care până acum v-au pupat papucul şi acum au găsit pretextul să vă tradeze. Opriţi-vă până nu e prea târziu, pentru ca, în mod sinucigaş, aţi coborât şi mai jos!
Aţi acuzat liderii militarilor în rezervă şi în retragere de terorism, de manipulare etc. Un milion de euro de căciulă să ne faceţi pensiile şi de iertat n-avem cum să vă iertam! Ne-au murit prea mulţi camarazi în ultimii doi ani, de când vă bateţi sistematic joc de noi.
Un singur lucru aţi câştigat, tovarăşe preşedinte – MILA NOASTRĂ. Este sub demnitatea noastră de militari să lovim un individ cazut chiar dacă în disperarea sa continuă să împroaşte cu venin în toate părţile. Deci, fiţi liniştit, noi vă ignorăm! Dar, din păcate pentru dvs. vremurile nu vă vor ignora şi nici naţiunea româna nu vă va ierta! Pentru ca nu există categorie socio-profesională sau de vârstă de care să nu vă fi bătut joc, aducând-o la disperare.
În concluzie, cu toata mila de care suntem capabili, dar şi cu întreaga sila faţă de ceea ce sunteţi şi reprezentaţi, vă spunem anticipat:

Adio, tovarăşe Băsescu! Zilele dvs. politice au fost şi ”recalculate” şi ”revizuite”! Urmează ”regularizarea”!

Honor et Patria! Vae victis!

În nume personal,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU
PRESEDINTELE SCMD
Preluare :http://sindicatulcmd.blogspot.com/

Doro Pesch- I'm in love with you

2011-06-24T20:58:00.002+03:00

Doro - Let Love Rain On Me

2011-06-24T20:37:00.002+03:00

COMOARA DIN VÂLCEAUA LUPILOR

Marcel Iureş-Iubirea

După 19 ani...

Testamentul unui român

RICHARD CLAYDERMAN - NOSTALGIA

Vis de iarnă

Winter - Antonio Vivaldi

Tatiana Stepa - DĂ, DOAMNE, IARNA

Balada Para Adelina _ Richard Clayderman

FR David vs Winda - Words

Happy New Year 2012 !

La Mulţi Ani!

Happy New Year

Colind -Corul bărbătesc din Finteuşul Mare

Sărbători Fericite!

Tudor Gheorghe -Vin colindătorii

Mystical moments in Winter

Urări de pe la noi !!!

Nutzi Udrea:

Victoras Titulescu :

Aho, aho, copii şi taţi,mame şi pensionaţi,Lîngă Boc v-alăturaţiŞi cu vorbe vă-nfruptaţi!Mîine criza se-nteţeşteBugetarul se-nrăieşteŞi începe a urla,Cum vrea Opoziţia.Ia mai răbdaţi, măi, hăi, hăi!

Mircică:

S-a sculat mai anBăsescu TraianŞi-a încălecatÎncă un mandat,Care mi l-a luatCînd m-am bucurat.Cînd am ţopăitŞi m-a ciuruitCa mi-a pus în pleteFlăcări violete!Ia mai săriţi măi, hăi hăi!

Dan Diaconescu

Senzaţional! Aho!Doar la mine în studio.Întrebarea OTV:Este bine sau nu eC-anul se-nnoieşte des?Trimiteţi un SMS!Şi mai am ceva să spunNumai pentru Moş Crăciun.Moşule, ce te-aş ruga:Ad-o pe Elodia!Ia mai săpaţi măi, hăi hăi!

VC Tribunu :

Io-mi iubesc tare poporuŞi îmi place pluguşorulDar vreau să vă zic ceva:Io-s cam dus cu sorcova.Nu mă plîng de compensateFiindcă am imunitate.Nu ma tem de salmonelaBoala mea e Marko Bela.Ia mai urlaţi măi, hăi, hăi!

Să nu faci nimic e tare greu, nu ştii când ai terminat !

P.S.Îi mulţumesc pentru acest material colegului meu din BPM al PNL Satu Mare,d-lui ing. Ivan Simion!

Malina Olinescu - Mi-e dor de tine

Gânduri de Moş Nicolae

R Kelly- I believe I can fly

Veniţi români !

Gala OFL Satu Mare 2011

Aniversare ASTRA la Satu Mare

Plâns de toamnă

BELAGINELE – LEGILE FIRII

Conferinţa femeilor

Mărul discordiei

Minciunile

Răţoiul cu stea în frunte

Băseşti-Pe urmele iubirii

Băseşti-pe urmele dorului

Băseşti-veşnicia s-a născut la sat

Băseşti-sălaşul naşterii mele

Băseşti-un colţ de rai

Parfum de octombrie

Fabula papagalului

Marea iubire a lui Alecsandri

Cel mai frumos discurs – Steve Jobs

Octombrie-Tudor Gheorghe

Richard Marx ＆ Lara Fabian - Surrender To Me

Kenny G & Richard Marx -Sorry seems to be the hardest word

Michael Bolton - I Promise You

Un zâmbet pe 16 mm...

Lecţia de geografie

Tăcerea despărţirii

Tatiana Stepa-Noaptea despărţirii dintre noi

Tatiana Stepa-Şi totuşi vine toamna.

Richard Clayderman - Ballade Pour Adeline

Simbolurile naţionale şi ipocrizia Puterii

Parfum de toamnă

Michael Bolton - When a Man Love a Woman

Ar trebui

Bridge Over Troubled Water

Kansas – Dust in the wind

Un zâmbet pe 16 mm...

Doua inimi - Adriana Antoni

Romanian Rhapsody- George Enescu

130 de ani de la naşterea lui Enescu

I'm living to love you

Sarah Connor- From sara with Love

Toni Braxton - Spanish Guitar

Un zâmbet pe 16 mm...

Acasă

Băseşti- colţ de rai

Anomalii

Un zâmbet pe 16 mm...

Un zâmbet pe 16 mm...

Bosson - Run Away With You

Aho, aho, copii şi taţi,
mame şi pensionaţi,
Lîngă Boc v-alăturaţi
Şi cu vorbe vă-nfruptaţi!
Mîine criza se-nteţeşte
Bugetarul se-nrăieşte
Şi începe a urla,
Cum vrea Opoziţia.
Ia mai răbdaţi, măi, hăi, hăi!

S-a sculat mai an
Băsescu Traian
Şi-a încălecat
Încă un mandat,
Care mi l-a luat
Cînd m-am bucurat.
Cînd am ţopăit
Şi m-a ciuruit
Ca mi-a pus în plete
Flăcări violete!
Ia mai săriţi măi, hăi hăi!

Senzaţional! Aho!
Doar la mine în studio.
Întrebarea OTV:
Este bine sau nu e
C-anul se-nnoieşte des?
Trimiteţi un SMS!
Şi mai am ceva să spun
Numai pentru Moş Crăciun.
Moşule, ce te-aş ruga:
Ad-o pe Elodia!
Ia mai săpaţi măi, hăi hăi!

Io-mi iubesc tare poporu
Şi îmi place pluguşorul
Dar vreau să vă zic ceva:
Io-s cam dus cu sorcova.
Nu mă plîng de compensate
Fiindcă am imunitate.
Nu ma tem de salmonela
Boala mea e Marko Bela.
Ia mai urlaţi măi, hăi, hăi!